Actualitate

Proiectul de finanțare a Memorialului „Închisoarea Tăcerii“ de la Râmnicu Sărat a fost aprobat

Veste bună pentru râmniceni în mod special, dar și pentru restul buzoienilor: autoritățile au anunțat oficial că a fost aprobată finanțarea pentru restaurarea și modernizarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, care va deveni Memorialul „Închisoarea Tăcerii”.

Importanța viitorului obiectiv memorialistic va fi vitală pentru municipiul Râmnicu Sărat nu doar din punctul de vedere al tranzitului turiștilor, atrași de istoria tumultoasă a fostei închisori, ci și datorită creării unor noi locuri de muncă, foarte necesare pentru comunitatea locală. Dincolo de a fi doar restaurat, obiectivul istoric va fi modernizat și transformat în centru educațional, după cum spunea deputatul Alexandru Muraru, fiind necesari 15 ani pentru ca proiectul să ajungă în această fază. Obiectivul va fi restaurat prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar valoarea investițiilor ajunge la suma de nouă milioane de euro, fără TVA.

Un proiect dificil, dar necesar. Ce urmează

Pentru autorități începe munca grea, iar proiectul trebuie finalizat până în anul 2026. Modernizarea obiectivului va include nu doar intervențiile necesare la structura clădirii în prag de colaps, ci va fi axată și pe partea educațională, prin crearea unui spațiu expozițional cu realitate virtuală, în care vor fi prezentate personalitățile istorice care au fost torturate și cei care și-au găsit sfârșitul între zidurile închisorii de temut.

„În cursul zilei de ieri (6 septembrie, n.r.), IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, n.r.) a fost înștiințat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la aprobarea cererii de finanțare depuse de Institut, în programul PNRR, pentru restaurarea și modernizarea obiectivului Memorialului «Închisoarea Tăcerii» de la Râmnicu Sărat! Nu avem timp de sărbătorit, dar ne oprim câteva momente să mulțumim partenerilor instituționali și echipei IICCMER pentru munca și eforturile depuse, pentru responsabilitatea pe care au avut-o, pentru dorința lor de a reconstrui o parte a istoriei mult încărcată de suferință! Mulțumim Administrației Prezidențiale, Cancelariei prim-ministrului Guvernului României, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului Râmnicu Sărat”, au transmis reprezentanții IICMER.

Importanța Memorialului a fost susținută și de Daniel Șandru, președintele IICCMER, care spunea, în primăvara acestui an, că îndeplinirea acestui țel se suprapune cu mandatul său, fapt pe care și-l asumă. Acesta s-a angajat să prezinte public stadiul etapelor, precum și tot ceea ce implică acest proiect, iar transparența decizională va fi unul dintre elementele care vor caracteriza acest demers. „Râmnicu Sărat este un loc în care se vor găsi, sper eu, cel mai târziu în 2026, nu doar artefacte sau imobilul restaurat, ci și acel centru educațional care va avea, în mod evident, o anvergură națională. Astăzi (20 aprilie 2022, n.r.) se face o lună de când am preluat acest mandat și în prima zi mi-am dat seama că acesta este proiectul zero, cel care se va identifica, practic, cu mandatul meu. În condițiile în care există deschiderea structurilor guvernamentale față de acest proiect, nu voi avea nici o scuză, deplina responsabilitate va fi a mea și în această perspectivă, vă spun că memorialul se va face și tot ceea ce ține de mine va fi pus pe masă, va fi transparent, vă voi ține la curent cu fiecare etapă a acestui proiect”, spunea Daniel Șandru, în urmă cu câteva luni, atunci când se afla la Buzău.

Avrămescu: Nu avem voie să uităm ce s-a întâmplat la Închisoarea din Râmnicu Sărat, ci trebuie să ne asumăm

Vestea că Memorialul râmnicean a primit finanțarea mult-așteptată a fost salutată și de către președintele organizației județene a Partidului Național Liberal, Gabriel Avrămescu, care a declarat că evenimentele sumbre care au avut loc în închisoarea din Râmnicu Sărat „nu doar că nu avem voie să le uităm, ci trebuie să ni le asumăm ca fiind parte din istoria poporului român”.

„O veste excelentă! A fost aprobat proiectul de finanțare, în valoare de nouă milioane de euro, pentru Memorialul «Închisoarea Tăcerii» Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismul în România. Penitenciarul de la Râmnicu Sărat este unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste. Închisoarea a fost construită în anul 1890, însă în timpul revoltelor din 1907 aici au fost închiși peste o mie de țărani, devenind ulterior temniță pentru cei care luptau împotriva comunismului. Corneliu Coposu spunea că «Râmnicu Sărat a fost cel mai oribil loc de detențiune pe care l-au inventat comuniștii. Mai ales, prin metodele aplicate, de o barbarie absolut incredibilă»”, a transmis președintele PNL Buzău, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Decizia amenajării Memorialului la Râmnicu Sărat este mai mult decât justificată, dat fiind că aici a funcționat una dintre cele mai de temut închisori ale României interbelice și comuniste. Penitenciarul a fost construit în 1899, funcționând sub denumirea de „Arest Preventiv”. În timpul Răscoalei țărănești din 1907, la Râmnicu Sărat au avut loc ciocniri violente între armată și populația răzvrătită, numeroși țărani fiind împușcați, iar peste 1.200 ajungând la Arestul Preventiv.

În timpul domniei lui Carol al II-lea, închisoarea a devenit notorie după ce a găzduit capii legionarilor, printre care și faimosul Corneliu Zelea Codreanu. După 1945, aici au fost închiși și membri ai Guvernului Ion Antonescu, generali ai armatei sau fruntași ai P.N.Ț. Printre aceștia, s-au numărat politicienii Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, dar și lideri comuniști căzuți în dizgrație, precum Vasile Luca, și mulți alții, care nu au mai văzut lumina zilei, murind în urma torturilor suferite în temuta închisoare sau fiind marcați pe viață de ororile la care au asistat.

Între 1955 și 1963, comandantul închisorii a fost cunoscutul torționar buzoian Alexandru Vișinescu, ale cărui fapte de cruzime au rămas imprimate în memoria victimelor pentru tot restul vieții. În 2015, instanța a dispus degradarea militară a torționarului, care a primit o condamnare de 20 de ani de închisoare și a fost obligat la plata unor despăgubiri de 300.000 de euro către trei părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat. În 2018, Alexandru Vișinescu a decedat la Spitalul Penitenciar Rahova, la vârsta de 93 de ani.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker