vineri, 22 ianuarie 2021

Proiect internațional / Cercetătorii buzoieni de la Ape vor să stabilească cât de poluat este râul Buzău cu materiale plastice

În data de 27 noiembrie a avut loc, la sediul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița (ABAB-I), lansarea proiectului „Protecția cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitori­zarea cu instrumente inovatoare de control și practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor și poluării cu deșeuri, cu acronimul <Protect-Streams-4-Sea>”, ocazie cu care managerul de proiect, dr. chimist Maria Marinescu, și asistentul de proiect, dr. biolog Oana Ristea, au prezentat obiectivele și activitățile principale propuse. Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița este partener în acest proiect cu instituții și ONG-uri din Grecia, Turcia, Moldova si Armenia.

Proiectul Protect-Stream-4-Sea se desfășoară în cadrul Programului operațional comun pentru cooperare transfrontalieră „Black Sea” 2014-2021, finanțat de Instrumentul european de vecinătate (ENI), unul dintre obiectivele specifice fiind „Promovarea coordonării protecției mediului și reducerea comună a deșeurilor marine în bazinul Mării Negre”.

Proiectul a fost lansat pe 20 iulie 2020 și se desfășoară pe o perioadă de 24 de luni. Bugetul total al proiectului este de 907.135,00 euro, din care contribuția UE este de 834.543,41 euro, pentru toți partenerii. Obiectivul principal al proiectului „Protect-Streams-4-Sea” este protecția mediului și reducerea poluanților și a deșeurilor din Marea Neagră. Zona pilot în care specialiștii buzoieni vor desfășura activitățile cuprinse în pachetul de lucru al proiectului este reprezentată de cursul principal al râului Buzău de la limita cu județul Covasna și până în aval de localitatea Pătârlagele, inclusiv lacul de acumulare Siriu.

Proiectul are însă mai multe ținte de atins, fiecare în parte constituind un beneficiu atât pentru natură, cât și pentru locuitorii de pe Valea Buzăului.

Prin proiect se achiziționează un utilaj care va eficientiza acțiunea de colectare a deșeurilor

Totul pornește de la alegerea zonei pentru studiu în acest proiect, alegere care nu a fost întâmplătoare. Alegerea zonei pilot s-a realizat având ca puncte de plecare mai multe aspecte, au explicat managerul de proiect, dr. chimist Maria Marinescu, și asistentul proiect, dr. biolog Oana Ristea. Pe de o parte, s-a avut în vedere să se îndeplinească criteriul de eligibilitate al programului în ceea ce privește zona de desfășurare a proiectului. Pe de altă parte, s-a ținut cont de faptul că lacul de acumulare are ca folosință principală utilizarea apei în scopul potabil, asigu­rându-se astfel apa potabilă pentru o serie de localități din aval. Nu în ultimul rând, s-au avut în vedere și „posibilitatea de rezolvare în cadrul proiectului a unor probleme cum ar fi acumularea în zona barajului Siriu a unor cantități semnificative de deșeuri transportate de râul Buzău, în special în perioade de viituri și acțiunile de colectare ale acestora de către reprezentanții ABAB-I, care sunt de fiecare dată îngreunate de lipsa unor echipamente performante în acest domeniu. De asemenea, o altă componentă a proiectului ar fi și dezvoltarea turistică a zonei, care reprezintă o presiune importantă asupra acumulării Siriu și a cursului de apă în ceea ce privește managementul deșeurilor, în special cele de plastic”, a explicat dr. chimist Maria Marinescu.

Astfel, pentru îmbună­tățirea activității de colectare a deșeurilor, în cadrul proiectului se vor testa câteva echipamente de colectare a deșeurilor ajunse în apă. Pentru aceasta, ABA Buzău-Ialomița va achiziționa un echipament sub forma unei platforme amfibii care va colecta eficient deșeurile de plastic de pe suprafața acumulării Siriu.

Se va face o monitorizare a poluanților

O altă componentă benefică a proiectului dezvoltat de specialiștii buzoieni ai Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița o constituie dezvoltarea  bazei de date în ceea ce privește informația cu privire la monitorizarea poluanților și a deșeurilor și va oferi soluții prietenoase cu mediul care pot fi luate în considerare în procesul decizional în vederea menține­rii și îmbunătățirii stării calității resurselor de apă și la gestionarea deșeurilor la nivel de bazin hidrografic.

Dr. biolog Oana Ristea a prezentat activitățile propuse în cadrul proiectului, „care se vor concentra asupra identi­ficării și monitorizării căilor prin care poluanții și  deșeurile ajung în Marea Neagră din apele de suprafață (râuri și lacuri), în special deșeurile din plastic. Pentru aceasta, se vor stabili metodologii comune de monitorizare a acestor poluanți și a deșeurilor și se vor stabili cele mai bune practici de gestionare în vederea  reducerii cantităților de deșeuri care ajung în Marea Neagră”.

Educarea populației cu privire la protecția mediului, un obiectiv al proiectului

Un obiectiv important al proiectului este cel legat de conștientizarea populației privind importanța respectării regulilor impuse de un ma­nagement al deșeurilor care să reducă impactul asupra mediului. În acest sens, pe parcursul desfășurării proiectului vor avea loc activități de educație ecologică în care vor fi implicați elevii școlilor din localitățile din zona pilot, dar și studenți de la Facultatea de Biologie București. Vor fi de mare impact și întâlnirile pe care specialiștii le vor organiza cu autoritățile locale. „În cadrul proiectului vor avea loc întâlniri cu autoritățile locale care vor fi be­neficiarii direcți ai acestui proiect, în care se vor prezenta cele mai bune practici de gestionare a deșeurilor, bazate pe rezultatele obținute din acti­vitățile de identificare a punctelor vulnerabile la acumularea de deșeuri”, a declarat dr. biolog Oana Ristea.

Studiu al cercetătorilor buzoieni despre prezența microplasticului în sedimente

Activitatea cercetătorilor buzoieni va aduce plusvaloare proiectului internațional de ecologizare a mediului. „Cu colegii de la laborator vom studia prezența sau absența microplasticului în sedimente. Ne interesează să găsim căile prin care deșeurile menajere și alți poluanți ajung în cursul de apă, prin studierea fenomenului de eroziune. Cu cât terenul are un grad mai mare de ­ero­ziune, cu atât mai repede, în timpul viiturilor și nu numai, prin  alunecări de teren, deșeurile ajung în cursul de apă. Vorbim aici despre deșeurile care sunt depozitate neauto­rizat. Vom prezenta în cadrul proiectului și partea de mana­gement a deșeurilor la nivel local. Cei de la consiliile locale ne vor prezenta cum manageriază deșeurile, în special  pe cele menajere. Noi ne referim acum la deșeurile neorganizate, care reprezintă surse nepunctiforme, difuze, cum le spunem în termeni de mediu”, a mai precizat dr. biolog Oana Ristea. Partea aceasta de cercetare vine să elucideze aspecte legate de transformările pe care le suferă plasticul în apă, chiar dacă se cunoaște că el are remanență mare.

Plasticul se degradează mecanic, se fragmentează, și fiecare tip de fragmentare este periculos pentru organismele acvatice și, implicit, pentru om, pentru că fragmentele mai mari duc la moartea organismelor acvatice. Fragmentele foarte mici, care se numesc microplastic, mai mici de un micron, sunt ingerate de pești, care, la rândul lor, ajung să fie consumați de oameni. De aceea, cercetătorii buzoieni doresc să stabilească în ce măsură acest lucru se întâmplă în zona  studiată. „Ne dorim ca, în cadrul proiectului, să vedem dacă la nivelul zonei pilot deșeurile care au plutit pe suprafața acumulării Siriu, sau unde vom stabili secțiunile de prelevare, sau fragmentat, și vom studia sedimentul”, a mai explicat dr. biolog Oana Ristea.

loading...
error: Content is protected !!