Proiectul „Ora de istorie pentru Centenar”, inițiat de Primăria Buzău în colaborare de istorici și oameni de cultură, continuă și în acest an. Este vorba despre un proiect început în 2018 pentru a sărbători o sută de ani de la Marea Unire. În cadrul acestei acțiuni, o serie de cunoscuți scriitori și istorici buzoieni merg în fața elevilor pentru a le vorbi despre Marea Unire, despre personalități buzoiene implicate în actul Unirii și România în general.
Prima „lecție de istorie” de anul acesta a avut loc miercuri, 23 ianuarie, în preajma împlinirii a 160 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, la Școala Gimnazială numărul 7. La eveniment au fost prezenți primarul Constantin Toma și istoricul Valeriu Nicolescu.
Istoricul buzoian Valeriu Nicolescu le-a explicat copiilor contextul în care s-a înfăptuit Mica Unire, dar și cât de important a fost aportul unioniștilor buzoieni la realizarea acestui act istoric. De asemenea, le-a prezentat elevilor o imagine cu întrunirea adunării Ad-Hoc din Muntenia, o litografie realizată de Carol Popp de Szathmáry, în care se identifică și reprezentanți ai Buzăului. Adunările Ad-Hoc, mai cunoscute sub numele neoficial de Divanuri Ad-Hoc, au fost adunări consultative convocate în 7 octombrie 1857 în Moldova și în 8 octombrie 1857 în Valahia, cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor. Ele erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei si ai țărănimii clăcașe.
„Au fost reprezentanți din toate județele. Primul județ Slam Râmnic și Buzău… În imagine vedem inclusiv pe episcopul de Argeș și pe episcopul de Buzău, Filotei. De asemenea, după părerile etnografilor, se pare că în imagine apare un țăran, Costache Moglan din Grabicina, născut la Beciu, județul Buzău, care a și condus o revoltă împotriva Mănăstirii Poiana Mărului, care îi exploata pe țărani. Buzoianul Costache Moglan a fost alături de toți cei care s-au pronunțat pentru unire”, a relatat istoricul Valeriu Nicolescu.
La rândul său, primarul Constantin Toma le-a vorbit elevilor despre buzoianul Alexandru Marghiloman.
„El este cel care a făcut posibilă unirea cu Basarabia, în 27 martie 1918. Deși este numită Mica Unire, eu i-aș spune Super-marea Unire, pentru că de atunci ne numim România, din 24 ianuarie 1859. Sigur, toate unirile au fost mari. Din păcate nici acum neamul românesc nu este în granițele țării, mai avem și în Ucraina și în Republica Moldova, în Serbia, în Bulgaria, în Ungaria”, a declarat primarul Constantin Toma.
