Cultură

Povestea „Literadura” spusă de inițiatorul ei, poetul Teo Cabel

Revista „Literadura”, ajunsă la al 20-lea număr –  care marchează cinci ani de existență a publicației -, și care apare sub coordonarea poeților Constantin Suditu (director), Ștefan Teodor „Teo” Cabel (redactor șef) și Florentin Popescu (senior editor), nu este una numai despre poezie, ci și ­des­pre proză, eseuri, cronici, comentarii, interviuri etc. „Este o revistă care apare în regim propriu; cu finanțarea este foarte greu, pentru că am dorit să ne menținem independența de conținut. Am ținut la acest lucru, care nu ne pică bine, dar revista iese de cinci ani. Ea cuprinde toate genurile de literatură, mai puțin teatru, pentru că nu există spațiu suficient în revistă”, spune redactorul-șef Ștefan Teodor Cabel.

Revista reprezintă o măsură a pulsului literar și cultural al  comunității, un adevărat certificat de sănătate spirituală a acesteia, pentru că în paginile ei se regăsesc literatura contemporană și personalități marcante, cu tot subiectivismul și nivelul inegal al acestora, condeie ­va­loroase  aflate în filiale ale Uniunii Scriitorilor din București, Bacău, Iași, Constanța și din afara acestora, și chiar de peste hotare. Încă de la început, revista a avut o colaborare la ni­vel național și chiar internațional, reușind, în felul acesta, să își mențină un nivel cultural indeniabil și să se afirme ca personalitate literară bine conturată.

Revista a pornit de la un proiect inițiat de poetul Teo Cabel și de poetul Constantin Suditu. „Ideea noastră principală a fost litera de-a dura, adică rostogolită, rostogolirea literei de la unu la altul, astfel că a apărut <Literadura>”, măr­turisește poetul Ștefan Teodor Cabel. Și pentru a fi „rostogolită” cât mai mult și mai departe, revista apare și în mediul online. Există și un blog al revistei, unde se găsește fiecare număr de la apariție, și ­exis­tă chiar și o pagină de Facebook a acesteia, creată mai ales pentru a ușura comunicarea cu românii de peste granițe interesați să trimită materiale pentru publicația de la Buzău.

Bineînțeles că mate­rialele primite pe adresa redacției sunt supuse unei selecții riguroase, mai ales că acum colectivul de redacție cuprinde mai mulți membri: Manuela-Camelia Sava, Mihaela Burlacu, Sorin Călin, Mihai Marian, Ramona Muller și Mihaela Roxana Boboc. „E multă muncă la o revistă. Mate­rialele vin pe adresa redacției, unele sunt analizate, nu numai de mine, ci și de colegii din redacție. De câteva numere a venit Mihaela ­Ro­xana Boboc, care ne este de un real ajutor și îl avem coleg și pe Sorin Călin de la Râmnic. Mai este acum nou venită Ramona Muller. De asemenea, de un real ajutor este pentru noi poeta Camelia Iuliana Radu, de la Ploiești”, spune poetul Teo Cabel.

Înființată pentru a-i încuraja pe tineri să publice

Povestea „Literadura” a început din dorința poeților Ștefan Teodor Cabel și Constantin Suditu de a da curaj tinerilor să-și pu­blice creațiile. „Marin Ifrim scosese <Cartelul Metafo­relor> și m-a invitat să particip și eu la această revistă. Era însă singura revistă și, atunci, cu Marian Suditu am hotărât să scoatem o variantă, pentru diversificare, dar și pentru că noi doream să ne axăm pe li­te­ratura tânără. Am făcut acest lucru pentru a-i  încuraja pe cei tineri, pentru că foarte mulți nu au curajul de a publica. În felul acesta, am primit foarte multe materiale de la tineri și am și debutat câțiva în revista noastră”, spune poetul Ștefan Teodor Cabel, inițiatorul și sufletul acestui proiect literar.

Sprijin și de la autorii consacrați

Acest proiect a crescut de la an la an, a coagulat în jurul lui în primul rând scriitorii buzoieni și apoi și scriitori din țară și din afara granițelor, ne-a relatat redactorul-șef al revistei. „De exemplu”, spune ­Ște­fan Teodor Cabel, „din Buzău avem un interviu cu Dumitru Ion Dincă, iar scriitorul Florentin Popescu are în revistă o rubrică permanentă intitulată <Amintiri din Buzăul de altădată>. A scris acolo și despre Hasdeu, și despre locuri din Buzău, amintiri din timpul liceului. De asemenea, scriitorul Tudor Cicu are o rubrică permanentă de prezentare de carte, denumită <Cartea din bibliotecă>”, spune Teo Cabel. De asemenea, el enumeră și alte condeie ,,din generația Marin Ifrim”, al căror numitor comun este calitatea: Nicolae Pogonaru, Ion P. Iacob, soții Tăicuțu. „Revista noastră s-a bucurat și de prezența autorilor locali, dar și autori foarte cunos­cuți din țară. Enumerăm aici poetul Liviu Ioan ­Stoi­ciu, care are și interviu la noi, Nichita Danilov, Robert Șerban, Felix Nicolau, Claudiu Komartin, Liviu Ofileanu, buzoianul Florin Despot, Magda Ursache”, mai spune poetul buzoian.

Revista poate fi privită și ca o istorie literară, având în vedere că unii dintre cei care au lăsat amprenta în această revistă s-au dus de ceva vreme să scrie cu îngerii. Îi amintim aici pe Lucian Mănăilescu, Marin Ifrim și Ion Nicolescu.

„Fiind o revistă trimestrială, bineînțeles că nu putem să-i publicăm pe toți, dar, în timp, au apărut aici toți scriitorii buzoieni; Daniela Șontică  a apărut cu poezie, de Centenar și, apoi, cu un interviu. În revistă îi găsiți și pe Dumitru Pană și pe Emil Niculescu. Satisfacția noastră este că,  în raportul cerere-ofertă, este mult mai mare oferta de materiale. Adică primim foarte multe materiale de la autori buni. Vin materiale și de la autori membri ai Uniunii Scriitorilor pe care nu îi cunoșteam personal, dar văzând revista au vrut să participe și au trimis materiale foarte bune. Și în acest număr avem o proză de Liviu Antonesei”, spune Teo Cabel.

Colaborare și în afara țării

Poetul buzoian amin­tește și de colaborarea pentru traduceri, pe care o are revista încă de la începuturile sale cu Elisabeta Boțan, stabilită în Spania.

„Avem o rubrică, încă de la început, cu o doamnă din Spania, pentru traduceri. Este din Bistrița Năsăud și a făcut cursuri de traducere în Spania. În urmă cu doi ani a apărut o antologie în traducerea dânsei, care cuprinde mulți autori români”, povestește Teo Cabel.  Așa se face că, spre exemplu, „versetele poe­tului spaniol Angel Guinda au călătorit în România – prin traducerile mele – și au fost tipărite în revista <LITE­RADURA> (cu Raquel, soția poetului). Mulțumiri, domnului Ștefan Teodor Cabel”, transmite pe pagina de Facebook Elisabeta Boțan.

 

Cine este Teo Cabel

Teo Cabel este pseu­donimul literar al lui Ștefan Teodor Cabel. S-a născut la Buzău, în data de 26 octombrie 1967. A publicat următoarele volume de versuri: „Tablouri fără semnătură”, Editura Lorilav, 2010; „Merg mai departe”, Editura Editgraph, 2012; „Labirintul”, Editura Brumar, 2017.

Are și volume de ­pu­blicistică literară: „Prezențe în Agora Literară”, Editura Rafet, 2015, și „Trepte” publicistică, Editura Editgraph, 2016. Are versuri cuprinse în mai multe antologii: „The Art to be a Human”/„Arta de a fi uman”, Canada, 2013 (româ­nă/engleză); „Meridiane Lirice – Antologia poeziei românești contemporane”, Editura Armonii Culturale, „Insomnii mătăsoase”, 2013, „Carraria”, 2013. Este fondatorul cenaclului AntePortas al Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău. În 2016, împreună cu poetul Costel Suditu au fondat revista trimestrială „Literadura”.

Teo Cabel este vicepreședinte la „Renașterea Buzoiană”. Are cinci vo­lume publicate și a obținut nenu­mărate premii. A obținut premiul pentru debut la festivalul „Primă­vara Poe­ților ” ediția V-a 2011, Buzău. A publicat versuri în „Jurnalul de Vrancea” (online), „Omniscop” (Cra­iova), Revista „Literatură și artă”, în „Universul Românesc” (online). A obținut premiul Special al Editurii Rafet la Concursul Internațional de Creație „Titel Constantinescu” Râmnicu Sărat, 18 august 2012.

În momentul de față se pregătește să scoată un nou volum. „Am un volum de cronică literară și  al doilea volum se va numi cum s-a numit și primul, <Prezențe în Agora Lite­rară>. Este aproape gata”, spune Teo Cabel. Poetul  se numără și pe lista fondatorilor cenaclului „AntePortas”: „Când mi-a venit ideea de a înființa un cenaclu, pentru că simțeam nevoia să ne întâlnim să stăm de vorbă ca între scriitori, i-am propus lui Marin Ifrim. El s-a uitat lung la mine și mi-a spus: <Nu știi în ce te bagi>. <Ba știu>, i-am răspuns. <Bine, hai să te vedem!>, mi-a spus Marin Ifrim. A vorbit la Casa de Cultură cu directorul și a spus că o să ni se dea voie să facem acolo un cenaclu. Așa a apărut cenaclul <AntePortas>. I-am invitat și pe Laurențiu Belizan, Alexandru Bolache, Ana Fințeanu, Laura Cosma, Valentin Tufan. S-au alăturat, apoi, și Gina Zaharia și Mihaela Roxana Boboc, Costel Suditu. Personalități diferite”, spune Teo Cabel.

Articole similare