Potop peste buzoieni. Se poate repeta istoria inundațiilor catastrofale în județ?

Vara aceasta, precipitațiile au căzut din abundență, iar în zona de munte au dat bătăi de cap în multe comunități de buzoieni.

Sătenii spun că nu au mai căzut de ani buni asemenea ploi. Cătunul Poiana, în care trăiesc 15 familii, a fost izolat recent de o viitură creată în urma ploilor abundente. Peste 20 de locuințe din localitățile Măgura și Unguriu au fost inundate în urma ploilor abundente căzute în cursul după-amiezii de miercuri, 7 iulie, în județul Buzău, infor­mează Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Afectate au fost, ca de fiecare dată, casele oamenilor. Potrivit reprezentanților instituției, pompierii militari au acționat mai mult de zece ore pentru evacuarea apei din casele oamenilor, intervenind și pentru devierea unui curs de apă ce punea în pericol patru locuințe. „Fenomenele meteo periculoase prognozate prin codul portocaliu emis de ANM au produs pagube însemnate pe raza localităților Unguriu și Mă­gura. Peste 15 pompieri au intervenit cu motopompe pentru evacuarea apei din gospodării ale căror locu­ințe sau subsoluri au fost inundate pe raza celor două localități, misiuni ce au durat cumulativ peste 10 ore. Bilanțul final a identificat un număr de 6 intervenții la locuințe inundate pe raza comunei Măgura, respectiv 16 pe raza comunei Unguriu, existând, de asemenea, alte zeci de gospodării inundate din care apa s-a retras rapid. Concomitent cu misiunile de evacuare a apei, pompierii au acționat pentru devierea unui curs de apă ce punea în pericol integritatea a  patru locu­ințe, înlăturând astfel potențialul pericol pentru viață și bunurile proprie­tarilor”, au precizat, joia trecută, reprezentanții ISU Buzău.

Vara lui 1975, de coșmar pentru buzoieni

Un scurt istoric al i­nundațiilor în județul Buzău, realizat de specialiștii Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații, arată că principalele inundații înregistrate pe râul Buzău au avut loc în anii 1969, 1971, 1975, 1980, 1984, 1991 și 2005, fie în mai, fie în iulie. „Inundația din mai 2005 a afectat partea inferioară a bazinului (în aval de Măgura), respectiv veci­nătatea Întorsurii Buzăului. Zona amonte a bazinului (platoul de la izvoare până la Crasna) Înregistrează unele inundații locale periodice la sfârșitul iernii, în special atunci când topirea gheții cauzează desprin­derea unor bucăți de gheață care provoacă blocarea cu bușteni a podurilor. La stația hidrometrică Măgura au fost înregistrate cele mai mari i­nundații (1948, 1975 – debitul de vârf de 2100 m3 /s, 1971, 1969, 1980, 1984) ce au avut loc înainte de construcția barajului Siriu (1994). Însă barajul nu protejează avalul împotriva inundațiilor provocate de afluenții râului Bu­zău, cum s-a întâmplat în iulie 2004 la Nehoiu, unde partea inferioară a localității a fost inundată de afluenții Buzăului”, se arată în documentul menționat

Cele mai grave inundații din județul Buzău, despre care și Arhivele Naționale menționează, au fost cele din 1975. Atunci, județul Buzău a fost  grav afectat, alături de Mureș, Prahova, Vâlcea, Ilfov și Argeș. De fapt, județul Buzău se situa pe locul al doilea, după Mureș, la numărul de victime ale inundațiilor. În vara anului 1975, inundațiile au lovit România, provocând 49 morți și 12 dispăruți. Timp de două săptămâni, între 3 și 16 iulie, nenorocirea a ținut capul de afiș al presei centrale comuniste. În paginile ziarelor vremii informațiile despre victime și pagube materiale au fost cenzurate, în schimb a fost supradimensionat rolul lui Ceaușescu de catalizator al „energiilor poporului“. „Tovarășul“ s-a deplasat de-a lungul și de-a latul țării dând „exemplu personal“ în lupta cu vitregiile naturii.

„După ce zile întregi a plouat din abundență, la începutul lunii iulie 1975 inundații catastrofale au lovit România, provocând însemnate pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Cele mai afectate au fost județele Argeș, Buzău, Prahova, Ilfov, Mureș, Vâlcea, Covasna și Sibiu, unde 49 de persoane au murit și 12 au dispărut (ANR, SANIC, fond CC al PCR – Administrativ – Politică, dosar 3/1975, fila 30). În data de 3 iulie 1975 a fost instituită starea de necesitate pe teritoriul României, dispunându-se ca unitățile militare și cele ale Ministerului de Interne să sprijine autoritățile în acțiunile de prevenire și combatere a efectelor inundațiilor. Totodată, s-a decis ca în agricultură să se ia măsuri pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor și salvării recoltelor, iar în transporturi să se acționeze în vederea punerii în circulație a drumurilor publice (ANR, SANIC, Colecția Consiliul de Stat-Decrete prezidențiale, dosar 201A, filele 1-2v). Râurile Mureș, Olt, Argeș, Ialomița și Dâm­bovița au inundat localități și terenuri agricole, viiturile au avariat șosele, căi ferate și poduri. Comisia Centrală de Apărare împo­triva Inundațiilor a monitorizat situația din țară și a coordonat activitățile de prevenire și combatere a inundațiilor, iar Nicolae Ceaușescu a făcut vizite de lucru în zonele calamitate. Din cauza i­nundațiilor, care au distrus unele dintre căile de comunicații terestre, turiștii străini ce se aflau în zonele afectate au rămas blocați în localități (ANR, SANIC, fond CC al PCR – Administrativ – Politică, dosar 3/1975, fila 21). După mediatizarea situației din țara noastră au fost trimise ajutoare umanitare din stră­inătate prin intermediul Crucii Roșii (ANR, SANIC, fond CC al PCR – Economică, dosar 52/1975, filele 111)”, se arată într-un material document de către Arhivele Naționale ale României.

Un inventar al dezastrului din vara anului 1975 produs de inundații buzoienilor, arată că „bunurile afectate de viiturile gene­rate de ploile torențiale din intervalul 1-3 iulie se ridică la 1.880 gospodării cu 280 case avariate și distruse. 42 obiective social-culturale, 11 obiective economice, 29 drumuri naționale, 214 drumuri locale, 23 km căi ferate normale, 224 poduri și podețe, 49,5 km linii electrice, 50 km linii telefonice, 7839 hectare terenuri agricole, din care 5586 culturi, 1640 hectare vii și livezi, 613 hectare fânețe și pă­șuni”, potrivit documen­telor Arhivelor Naționale ale României. Situația a fost mediatizată în presa internațională, iar România a primit atunci  ajutoare umanitare din străinătate prin intermediul Crucii Roșii.

În cazul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița specialiștii au calculat  o serie de indicatori-cheie care descriu principalele conse­cințe pe care inundațiile le pot avea asupra mediului înconjurător, cum ar fi zonele protejate (naționale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman etc.), dar și alți indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul spațiul hidrografic Buzău-Ialomița, au rezultat 19 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care 13 zone protejate pentru cap­tarea apei în scopul consumului uman, patru arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.) și două situri de importanță comunitară (S.C.I.).

Pe lângă efectele dezastruoase pe care le pot produce inundațiile în plan uman și economic, mai sunt și efectele pe care le-ar putea avea asupra patrimoniului cultural. Au fost luate în considerare bisericile, monumentele și muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel, pentru spațiul hidrografic Buzău-Ialomița, aproximativ cinci biserici, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundații cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.