Administrație

Podul de la Vadu Pașii a fost inaugurat după 16 ani de promisiuni de toate culorile politice

Moment istoric, vineri la prânz, pentru locuitorii comunei Vadu Pașii, dar și pentru cei ai unităților administrativ-teritoariale situate pe Drumul Județean 203K între Gura Câlnăului și Robeasca. După 16 ani de așteptări și promisiuni neonorate ale autorităților locale și centrale, noul pod de la Vadu Pașii a fost inau­gurat, vineri la prânz, în prezența oficialilor Buzăului, dar și a câtorva zeci de localnici entuziasmați ai comunei Vadu Pașii. Legătura rutieră dintre oraș și comună a fost întreruptă în 2005, după ce inundațiile au afectat structura podului vechi.

Printre participanții la deschidere s-au numărat președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, vicepreședintele Adrian Petre, primarul municipiului Buzăul, Constantin Toma, senatorul Lucian Romașcanu, deputatul Romeo Lungu și primarul comunei Vadu Pașii, Gheorghe Firon.

Deși inițial era în plan reabilitarea vechiului pod, așa-zisul pod Anghel Saligny, birocrația a învins și, după mai multe tărăgănări, s-a luat decizia construirii unuia nou. Vechiul pod, la care se fac ultimele retușuri în prezent, va intra, cel mai probabil, în patrimoniul Ministerului Culturii și va fi indisponibil traficului sau pietonilor. „Într-o săptămână, am înțeles de la constructor, el va fi predat Ministerului Culturii sau Ministerului Transporturilor, deci, el nu va mai fi practicabil nici pentru pietoni, nici pentru traficul greu”, a spus Petre Emanoil Neagu.

Proiectarea noului pod a fost întârziată și de dificultatea obținerii autorizației de construire din partea Ministerului Transporturilor. Condiția pentru a continua construcția a fost realizarea pragului de fund, a precizat președintele Consiliului Județean: „Ministerul Transporturilor ne-a plimbat vreo doi ani de zile, până când ne-a dat o autorizație, dar cu condiții: vreți să continuați să faceți podul celalalt? Ne faceți pragul de fund”.

Lucrările au început, efectiv, în luna septembrie a anului 2017 și au durat mai bine de trei ani, din cauza mai multor întreruperi, mai ales în urma inundațiilor din anul 2019, când constructorii s-au văzut nevoiți să le sisteze pentru o perioadă.

În ceea ce privește finanțarea construirii noului pod, au fost folosite atât fonduri guvernamentale, cât și fonduri ale Consiliului Județean, pentru a duce treaba până la capăt. Costul lucrării se ridică la aproximativ 6 milioane de euro din fonduri guvernamentale și un milion reprezintă contribuția Consiliului Județean Buzău, care ar trebui să acopere totalitatea lucrărilor ce trebuie făcute la pod. „Un milion de euro a pus Consiliul Județean, plus celelalte lucrări pe care le avem de efectuat în continuare”, mai spune președintele Consiliului Județean.

Deschiderea podului aproape că a fost amânată pe ultima sută de metri, după ce s-a constatat că nu se poate efectua predarea către comuna Vadu Pașii, din cauza lucrărilor care încă se desfășoară la construcție. „Astăzi nu avem o recepție finală, ca să fie foarte clară povestea. Recepționăm parțial acest pod ca să putem să-l intabulăm, după aceea o să-l dăm proprietarului, pentru că, practic, acest pod aparține UAT Vadu Pașii și vom continua celelalte lucrări, care nu ai nicio legătură cu acest pod. Mă refer la pragul de fund și la gabioanele care trebuie la cele trei investiții – cele două poduri și pragul de fund”, a mai spus Petre Emanoil Neagu.

Președintele Consiliului Județean le-a mulțumit tuturor celor implicați în proiect și cetățenilor comunei Vadu Pașii, pentru răbdarea de care au dat dovadă în cei 16 ani, de când vechiul pod a fost scos din folosință. Noul pod este diferit de celelalte, deoarece, nefiind în intravilan, nu ar fi trebuit să aibă trotuare, însă, la cererea Primăriei Vadu Pașii, s-au delimitat un trotuar pentru pietoni și un culoar tehnic, pentru intervenții.

Podul vine ca ușurare atât pentru locuitorii comunei Vadu Pașii, cât și pentru  cei ai comunelor din împrejurimi, care se vedeau nevoiți să ocolească mai mulți kilometri ca să ajungă în oraș, până la podul de la Mărăcineni. De asemenea, podul este o rezervă bine-venită, în cazul în care i­nundațiile catastrofale din anii trecuți se repetă, iar podul de la Mărăcineni cedează și devine nefuncțional.

Președintele Consiliului Județean s-a  declarat, la rândul său, ușurat că proiectul s-a încheiat și a recunoscut că i-a dat bătăi de cap: „Bine că s-a încheiat! Este obiectivul care, practic, cred că mi-a mâncat vreo cinci ani din viață, pentru că noi, o parte dintre cei care suntem de față, am vrut să facem acest obiectiv, dar se mai găsea cineva într-o zi ba că ne trebuie cealaltă, ba că ne trebuie nu știu ce”.

Se va reduce aglomerația de pe podul de la Mărăcineni

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că deschiderea podului este un moment istoric, ce va ușura viețile multor oameni și va fluidiza traficul la intrarea în oraș. „În primul rând, autobuzele, după ce se va rezolva problema dintre cele două semafoare, vor putea circula pe pod și nu se vor mai face zeci de kilometri în plus în fiecare zi. În al doilea rând este problema aglomerației de la podul Mărăcineni, cea mai aglomerată zonă de intrare în Buzău. Probabil că 2.000-3.000 de mașini care vin în fiecare zi pe ruta Săgeata cu siguranță vor trece pe acest pod”, spune primarul orașului.

Gheorghe Firon, primarul comunei Vadu Pașii, a declarat că podul reprezintă un motiv de bucurie nu doar pentru locuitorii comunei Vadu Pașii, ci și pentru restul buzoienilor: „În general, este o bucurie pentru tot județul, în special pentru locuitorii noștri. S-a ținut cont și de situația care există la nivelul județului, vizavi de aglomerația mași­nilor și de-asta s-au făcut anumiți pași pentru a da podul în folosință, să descongestioneze traficul care există la nivelul județului și în oraș, și pe zona Mărăcineni”.

Un alt motiv de bucurie l-ar putea reprezenta și dezvoltarea pieței imobiliare din zonă, dat fiind că legătura dintre comună și oraș a fost facilitată prin construcția podului. Mai mult decât atât, în apropiere va trece și un tronson al autostrăzii A7, care se află în licitație în acest moment.

De la ,,podul lui Berceanu” până la al ,,lui Neagu”

Nu a existat partid politic care s-a perindat la putere din anul 2005 și până în prezent care să nu profite electoral de pe urma acestui pod care, în funcție de cei care promiteau, în schimbul voturilor, reabilitarea urgentă a sa, își schimba numele în folclorul local. ,,Podul lui Berceanu” a devenit ulterior ,,al lui Mocanu”, apoi ,,al lui Teodorovici”, pentru ca, după 2016, să i se atribuie numele actualului președinte al Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu. Ultimii care au profitat au fost candidații Uniunii Social Liberale (PSD+PNL) Eugen Teodorovici și Cristinel Bîgiu, care au vânturat reabilitarea podului în campaniile electorale din mai și noiembrie 2012.

Mai mult, la piciorul podului de la Vadu Pașii s-au spălat și rufe în familia social-democrată. În plină campanie electorală pentru localele din 2016, ex-senatorul Eugen Teodorovici s-a lansat într-un atac furibund, la o emisiune difuzată de Campus TV, la adresa „deschizătorului“ listei de candidați PSD la Consiliul Județean, președintele în exercițiu al instituției, Petre Emanoil Neagu. Teodorovici a spus că Neagu este răspunzător de faptul că podul nu a fost reabilitat până la acea oră și că acesta s-a cramponat de lipsa unui aviz din partea Ministerului Culturii, aviz care, susține Teodorovici, ar fi fost dat de mult.

La rândul său, Petre Emanoil Neagu, după ce a scăpat de grijile campaniei electorale, a admis că instituția pe care o conduce ar fi preferat să nu reabiliteze podul, ci să construiască unul nou. (C.B.)

Fără substrat politic?

Construcția podului nu are un substrat politic, declară președintele Consiliului Județean, ci este pentru beneficiul oamenilor: ,,Această lucrare nu este nici PSD-istă, nici PNL-istă, asta e o lucrare pentru oameni”.

Același lucru l-a susținut și senatorul social-democrat Lucian Romașcanu, men­ționând că implicarea politică nu trebuie să primeze într-o astfel de împrejurare, ci trebuie pus accent pe bunăstarea comunității, făcând referire și la măsurile adoptate de Guvernul demis, prin care fondurile au fost împărțite în funcție de apartenența politică a județelor. „Nu pot să nu menționez acum acea decizie extraordinar de proastă, dacă nu, chiar strigătoare la cer, a actualului Guvern interimar, de a împărți banii pe criterii politice în comunități. Acesta este un exemplu cum se poate face treaba pentru oameni, pentru că, până la urmă, acești bani au fost aduși sub guvernările PSD, iar de el, asumându-ne acest lucru, de acest pod, de această investiție și de acești bani, a profitat electoral un candidat de altă culoare politică, lucru pe care PSD-ul și l-a asumat și a considerat întotdeauna că oamenii sunt înaintea culorii politice”, a spus Lucian Romașcanu.

Senatorul Romașcanu a mai declarat și că este foarte mulțumit de lucrările întreprinse în Buzău și a spus că podul de la Vadu Pașii este exemplul clar de investiție făcută pentru oameni și nu din motive politice. „În Buzău se întâmplă constant lucruri bune și ar trebui să fie un exemplu și pentru alte părți. Podul de la Vadu Pașii e un exemplu de investiție pentru oameni și nu o investiție care să ridice sau să coboare o forță politică sau alta, lucru pe care ne-am dori să-l vedem întâmplat și în cazul altor decizii care se iau”, a spus acesta.

„Mă bucur, îl felicit pe domnul președinte Neagu pentru că a dus la bun sfârșit această lucrare. Domnul Toma este unul din beneficiarii importanți, pentru că multă forță de muncă vine din Vadu Pașii, din zonă și-atunci tranzitul va fi mult scurtat, iar, cum menționau și în conferința de presă domnii Toma și Neagu, va exista și această autostradă A7 care va trece și chiar va reuși să creeze infrastructura necesară legării Buzăului de partea dinspre nord a județului”, a mai spus senatorul Lucian Romașcanu.

O nouă linie Trans Bus

Directorul Transbus, Gică Toader, a declarat că se va păstra același program de transport aprobat, dar o parte dintre cursele traseului 11 se vor efectua peste podul de la Vadu Pașii și vor deveni traseul 11B. „Programul de transport rămâne același, adică avem un număr de cinci autobuze pe zi, numai că vom intercala – la anumite ore – cursele în programul de transport pe acest traseu. Vom avea traseul 11 care va veni pe traseul pe care îl executăm acum, prin Mărăcineni-Autorolla-Vadu Pașii, dimineața, la orele de vârf. în afara orelor de vârf vom avea traseul prin această zonă și vom intercala pe parcursul zilei traseul 11B cu traseul 11”, a spus acesta.

Pentru optimizarea traficului, directorul Transbus a mai declarat că traseul va fi monitorizat timp de două săptămâni, pentru a vedea care este fluxul de călători, iar programul de transport va fi modificat, dacă este cazul. Traseul autobuzului 11 nu poate fi mutat exclusiv pe partea Vadu Pașii, deoarece călătorii urcă și din satele învecinate. Gică Toader mai spune că autobuzele care vor circula pe traseul 11B au nu numai avantajul de a ajunge mai repede în oraș, ci și pe acela de a trece prin mai multe zone din municipiu. „Traseul 11B va tranzita zona Horticolei-Dorobanți-Aleea Sporturilor-Carrefour, după care intră pe Unirii. Vor avea acces la mai multe obiective din municipiul Buzău”, a mai spus directorul Trans Bus.

Noul pod de la Vadu Pașii are o lungime totală de 689 de metri, din care 350 de metri peste râul Buzău și o lățime de 7,8 metri, două rampe de acces de 178 și, res­pectiv, 161 metri. Construcția lui a costat 33.370.488,76 lei, din care 31.712.537,91 au fost bani de la bugetul de stat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, restul fiind contribuția Consiliului Județean.

Vara neagră a podurilor peste Buzău

În urmă cu aproape 16 ani și jumătate, pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbușirea acestuia și ruperea legăturii rutiere între Muntenia și Moldova timp de aproape o jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din țara noastră. Torenții viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susținere și l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu, a cedat și al doilea pilon, iar podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porțiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbușit  în albia râului, sub privirile a zeci de trecători.

Încă din 9 mai, traficul rutier între București și Moldova a fost blocat, iar singura soluție temporară a fost construcția unei punți provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construcția a trei poduri cu picioare scurte la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulației pietonale și a vehiculelor de intervenție. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni și bicicliști.

O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare și le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe ruta de 30 de kilometri prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă cel mai grav a fost că a afectat și lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde de lei. Mai multe utilaje au fost luate de ape.

La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce președintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar și în zile consecutive.

Aceleași viituri au produs și daune ireparabile podului rutier de la Vadu Pașii – și așa șubrezit, pe care era instituită de mult timp restricție de tonaj – în urma cărora a și fost închis. (C.B.)

 

Articole similare