Pe 24 februarie s-a împlinit un an de la invazia rusă, iar de atunci și până la data de 13 februarie 2023, 450 de companii cu capital ucrainean au fost înmatriculate în România, potrivit unor date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) furnizate pentru Economedia. Mai mult de jumătate dintre companiile înființate (234 de companii) sunt în București, care este urmat de Constanța (38 de companii), Suceava (30), Brașov (31), Cluj (24), Ilfov (17) și Iași (12).
Printre principalele domenii de activitate ale companiilor ucrainene înființate în România se numără IT, transport, consultanță pentru afaceri și management, lucrări de construcții rezidențiale și nerezidențiale, precum și comerț, inclusiv cu cereale. De asemenea, s-au mai putut observa companii care desfășoară activități în domenii precum producția de energie electrică, în special cea regenerabilă, activități de înfrumusețare și comercializare de produse de beauty.
În județul Buzău o singură firmă cu capital ucrainean a fost înmatriculată, potrivit datelor ONRC. Este vorba despre compania SUCCESSFUL QUAIL SHIFT SRL, înființată în data de 19 decembrie 2022, cu sediul în localitatea Viperești. Compania se află în funcțiune și, potrivit termene.ro, firma SUCCESSFUL QUAIL SHIFT S.R.L. din Viperești are ca obiect principal de activitate codul CAEN 149 – Creșterea altor animale.
Polonia a atras mai multe firme ucrainene
România nu este o piață atât de atractivă pentru relocarea companiilor din Ucraina, Polonia, Cehia, Croația și Serbia sunt principalii poli pentru găzduirea firmelor din țara vecină afectată de războiul cu Rusia, a declarat pentru Economedia Iulian Timcu, consultant office agency Cushman & Wakefield Echinox. Polonia este cu siguranță lider din acest punct de vedere.
Motivele pentru care companiile din Ucraina au ales totuși România sunt, în primul rând, să își pună echipele în afara oricărui risc, iar apoi să asigure continuitatea operațiunilor pe care le desfășoară. În acest sens, sunt companii care și-au mutat echipele sau
părți ale echipelor din Ucraina în România, astfel încât să fie redus riscul de întrerupere a activității operaționale din cauza conflictului.
„Printre avantajele pe care România le oferă pentru aceste companii se numără costul forței de muncă, costul de ocupare al spațiilor de birouri, nivelul taxelor și impozitelor, care sunt mai reduse față de cele din alte țări din Uniunea Europeană. Totodată, România reprezintă o bună platformă pentru companiile ucrainiene nu doar pentru a-și desfășura activitatea, ci și pentru a se extinde pe piața din Europa. Dintre provocări, cele mai importante sunt limba și cultura, care fac mai dificilă adaptarea angajaților ucrainieni în România”, precizează reprezentantul Cushman.
În 2023, cererile de relocare privind companiile din Rusia se vor datora unui cumul de factori, România fiind atractivă atât pentru sectoarele afectate de blocajele lanțurilor de aprovizionare sau războiul din Ucraina, dar și pentru cele care simt încă efectele reziduale ale crizei COVID, spune Ana Dumitrache, country head CTP România. Compania transmite că se uită cu din ce în ce mai mare atenție la relocarea unor centre de producție și distribuție nu numai din Rusia, ci și din China sau Ucraina, pentru că România se profilează clar ca un hub regional de distribuție, o oportunitate economică pe care nu avem voie să o ratăm.
Peste 100 de companii ucrainene din regiunile puternic afectate de război şi-au relocat afacerile în regiunea Cernăuţi, a declarat, pentru Agerpres, vicepreşedintele Consiliului Regional, Mikola Guitor. Potrivit acestuia, procesul de relocare este unul complex, însă eforturile merită ca urmare a faptului că noile capacităţi de producţie creează locuri de muncă şi generează venituri la bugetul regiunii, în contextul în care cheltuielile sunt majorate de starea de război.
„Mai mult de 100 de întreprinderi şi-au început activitatea pe teritoriul regiunii Cernăuţi. Vorbim atât de întreprinderi mici, cât şi de unităţi industriale mari. Dacă relocarea unei instituţii comunale nu este o problemă pentru noi, pentru că avem clădiri în care le putem adăposti, atunci când sunt relocate întreprinderi acestea au anumite cerinţe ce ţin de mărimea încăperilor şi de infrastructură. Ei ne spun, de exemplu, că pentru a desfăşura activitatea au nevoie de 200 kilowaţi electricitate, au nevoie de lucruri pe care e greu să le asigurăm. Cu siguranţă nu este un proces uşor, însă încercăm să găsim spaţiile necesare ca să îşi poată continua activitatea aici, la noi. Pentru noi acest lucru e foarte important deoarece, prin intermediul lor, obţinem fonduri suplimentare în bugetul regiunii prin impozite şi se creează noi locuri de muncă”, a explicat Guitor.
Peste 6.000 de cetățeni ucraineni s-au angajat în România
De la începutul războiului din Ucraina, peste 6.000 de cetățeni ucraineni s-au angajat în România, arată datele transmise de Inspecția Muncii la solicitarea Economedia.
La nivel național, există 7.477 contracte de muncă ale cetățenilor ucraineni, dintre care 6.130 de contracte au ca dată de începere a activităţii ulterioară declanșării conflictului, conform datelor transmise de Inspecția Muncii. Cei mai mulți dintre acești angajați lucrează în industria prelucrătoare (1.862), urmată de construcții (882) și de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (605). Un număr semnificativ de ucraineni mai este angajat în sectorul HoReCa, în IT și în activități de servicii administrative și activități de servicii suport.
Inspecția Muncii menţionează că nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidenţiate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cum ar fi funcţionarii publici, militarii, personalul din justiţie etc. De la începutul războiului și până în prezent, peste 3,6 milioane de ucraineni au tranzitat România și aproximativ 90.000 au ales să rămână la noi.
