Peste 20 de sonde vor exploata zăcământul de la Caragele. Când încep lucrările?

Zăcământul de gaze de la Caragele a reintrat în atenția autorităților centrale după ce Putin a invadat Ucraina și întreaga Europă a început să se preocupe de independența față de gazul rusesc. Descoperit în urmă cu șase ani, de către compania de stat Romgaz, cea care mai are în exploatare și alte zăcăminte în acea zonă, zăcământul din județul nostru se întinde pe o lungime de 35 de kilometri și are o capacitate estimată la 30 de miliarde de metri cubi de gaze. O adevărată comoară, după cum spun și autoritățile, care ar putea asigura independența energetică a țării noastre pentru cel puțin trei ani, având în vedere că depindem de gazul rusesc în proporție de 20-25 la sută din totalul consumului anual. Chiar dacă a fost descoperită în urmă cu șase ani, comoara care se ascunde la adâncimi cuprinse între 3.000 și 4.000 de metri a fost uitată complet până la războiul din Ucraina. Acum, Virgil Popescu, ministrul Energiei spune că din 2023 va începe extracția de gaze de la Caragele.

„A fost aprobată, în unanimitate, înființarea sucursalei (Romgaz, n.r.) de la Caragele, Caragele fiind un perimetru onshore foarte important cu o rezervă foarte mare. Dorim să începem investiția și la Caragele”, a fost declarația ministrului Energiei, Virgil Popescu, la finalul lunii martie.

Proiectul de la Caragele presupune forajul a peste 20 de sonde de deschidere, evaluare și exploatare, extinderea infrastructurii existente și construirea unor noi facilități de suprafață. „Vorbim de noi sonde de exploatare cuprinse între 3.000 și 5.000 de metri. Iar în faza a doua, după 2023, într-adevăr vorbim de mai multe sonde de adâncime între 4.000 și 4.500 de metri pentru a crește producția de gaze”,  spune George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit protv.ro. Mai mult, Romgaz va înființa și o sucursală în Buzău, unde vor fi create 364 de posturi, urmând să închirieze un sediu de pe piața liberă, potrivit companiei.

Și vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, consideră că acest zăcământ este foarte important pentru independența energetică a României. „E o exploatare foarte importantă care se va dezvolta în anii următori, în primul rând pentru a asigura independența energetică a țării noastre”, mărturisește acesta.

Primarul comunei C.A Rosetti, în subsolul căreia se află punga de zăcământ, spune că în paralel încearcă să găsească soluţii pentru racordarea gospodăriilor la conducta care le traversează localitatea, printr-o investiție care s-ar ridica la peste 6 milioane de euro. „Avem conducta degeaba pentru că noi, în afară de taxa pentru perimetrul sondelor, nu luăm nimic (…) Ar fi normal să fim subvenţionaţi cumva să racordăm gospodăriile la această facilitate”, spune Costel Crăciun, primarul comunei C.A. Rosetti. „Prin exploatarea acestui zăcământ se poate rezolva problema gazelor naturale pentru întreaga Românie”, susține președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu.

România mai are și alte zăcăminte foarte promițătoare. De exemplu, zăcămintele din Marea Neagră ar putea face din România o nouă Norvegie. Peste o sută de miliarde de metri cubi  sunt în zonele Midia și Neptun. Zăcământul de la Midia ar trebui să înceapă să furnizeze gaz în sistemul național în a doua jumătate a anului, iar cel de la Neptun, cel mai devreme în 2026.

Romgaz este cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare din anul 2013 pe piața Bursei de Valori din București și a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român, cu o participație de 70 la sută. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării și producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, respectiv în 1909. Romgaz face explorare geologică cu scopul de a descoperi noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei și depozitează subteran gaze naturale. În anul 2013 Romgaz a devenit furnizor de energie electrică, extinzându-și domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut.