Marți, 12 aprilie, comunitatea buzoiană a asistat la o serie de evenimente culturale și religioase care au marcat împlinirea a 1.650 de ani de la data consemnată în documentele istorice (anul 372) ca fiind cea la care a avut loc martirizarea prin înecare a Sfântului Sava în apele Mousaios (râul Buzău de astăzi). Martirizarea este o bornă a creștinismului care ne oferă un loc aparte în istoria neamului românesc, un loc aparte în istoria ortodoxiei și, de aceea, Primăria Buzău a decis să recreeze o istorie în imagini a orașului nostru, o carte deschisă privitorilor, pe care să o inaugureze odată cu deschiderea manifestărilor culturale prilejuite de această aniversare, deopotrivă religioasă și istorică.
Așa se face că expoziția de fotografie în aer liber de pe Calea Eroilor, care a fost inaugurată de Primăria Buzău la împlinirea a 100 de ani de România Mare, și care conținea chipurile celor care au luptat pentru țară în diverse teatre de război, este total schimbată și prezintă, începând de marți, 12 aprilie, pe lângă eroii buzoieni, istoria Buzăului din mai multe perspective: religioasă, economică, socială, culturală, administrativă și militară, și se plasează în timp pe parcursul etapelor: veche, medievală, contemporană, modernă și post decembristă.
În expoziție se poate vedea întreaga istorie cunoscută a acestor 1.650 de ani cuprinsă în 200 de fotografii, care au fost selectate dintr-un număr de 2.000. Sunt panouri care cuprind o singură imagine și altele care îmbină colaje de 26 de fotografii. În total, galeria istorică cuprinde 144 de panouri, dintre care, 142 sunt panouri expoziționale, două fiind explicate în limba română și engleză. Expoziția este o carte de istorie deschisă trecătorilor, la îndemâna copiilor care se dau cu rolele sau care trec pe bicicletă pe calea special amenajată pentru ei sau pur și simplu o carte de istorie deschisă celor care ies la promenadă. Expoziția în aer liber este o lecție și pentru cei care vor să ne cunoască urbea cu trecut cu tot, aceasta fiind amplasată la porțile orașului.
Prezentarea galeriei istorice a fost făcută în fața oficialităților care au luat parte la evenimentul organizat de Primăria Buzău prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” la Biserica Militară. Este vorba despre comandorul Marius Adrian Nicoară, „un om cu dragoste de Buzău fără de care această galerie nu ar fi putut să se realizeze istoric”, după cum l-a prezentat Florina Potîrniche directorul Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”.
Punctul de pornire al expoziției: martirizarea Sfântului Sava în apa Buzăului
„Mă bucur astăzi să vă prezentăm expoziția istorică ce marchează 1.650 de ani de atestare a numelui de Buzău odată cu martirizarea Sfântului Sava. Expoziția este gândită ca o recunoștință față de înaintașii noștri, care s-au dovedit de-a lungul timpului că sunt oameni credincioși, că sunt oameni buni, harnici și curajoși. Ea încearcă, totodată, să creeze pentru viitor un imbold pentru speranța de a crea o comunitate frumoasă apropiată și care să-și propună să îndeplinească obiective cât mai frumoase pentru tineri și elevi”, a spus istoricul Adrian Nicoară.
Expoziția are drept punct de pornire, așa cum era de așteptat, două imagini semnificative: cea a martirajului Sfântului Sava prin înecare în râul Buzău (Mousaios) și cea care conține textul scrisorii lui Iunius Soranus către Sfântul Vasile cel Mare, în care se vorbește de actul martiric. Acesta este redactat sub forma unei scrisori de informare din partea Bisericii din Gothia către Biserica din Cappadocia şi toate parohiile de acolo, conduse pe atunci de Sfântul Vasile cel Mare și însoţea moaştele sfântului.
Aceste două imagini sunt urmate de cea reprezentând Tezaurul de la Pietroasele, din secolul V, care, după cum a subliniat comandorul Adrian Nicoară „ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume, fiind prezentat în 1867 la prima expoziție mondială; până la descoperirea Tezaurului lui Tutankamon a fost cel mai important și mai consistent asemenea tezaur din lume”. O altă descoperire interesantă, care este pusă în valoare în galerie, este cea de la Pârscov, din 1940. Adrian Nicoară a făcut precizarea în intervenția sa că „acesta este asemănător cu cel lucrat înainte”. Și pentru că oamenii acestor locuri au fost harnici și binecuvântați cu apa Buzăului și cu Munții Buzăului, și au avut la îndemână pentru a practica agricultura în ritmul vieții un calendar agricol al acestor activități, comandorul explică cum localitățile, și în special Buzăul, au beneficiat de Iazul Morilor, „care a reușit să ducă de la locuire, la așezare, ulterior la târg oraș și municipiu cel mai important oraș de la curbura Carpaților, orașul Buzău”, a afirmat Nicoară.
591 de ani de la prima atestare documentară a orașului Buzău
„Am încercat să prezentăm în această expoziție și faptul că anul acesta am sărbătorit 591 de ani de la prima atestare documentară a orașului Buzău, pentru că acolo vom vedea documentul prin care Dan al II-lea dă un privilegiu de comerț negustorilor brașoveni pentru a trece în Buzău; pentru că Buzăul a avut și acest rol de a uni Dunărea de Jos cu Moldova, Muntenia și Transilvania”, a spus comandor Adrian Nicoară.
Un alt moment important reliefat în expoziție este legat de înființarea Episcopiei, care s-a petrecut în jurul anului 1500, „atunci când domnitorul Radu cel Mare și patriarhul Sfântul Nifon al II-lea au făcut ca acest lucru să fie posibil”, a explicat istoricul.
Rolul pe care boierii buzoieni l-au avut timp de 200 de ani în care au reușit să lupte apărând aceste locuri și promovându-se ca cele mai importante familii în susținerea ramurii Drăculeștilor din familia Basarabilor este de asemenea ilustrat în imaginile expoziției. Imaginile vorbesc, spune comandorul Nicoară, despre cum au ajuns aceștia să-și impună în acești 200 de ani numeroși domnitori, printre care și pe Vintilă Vodă. „Ei vor lăsa o serie de urme în perioada medievală, și ne referim aici la fortificația de la 1515, la Spătaru Dragomir, la Pârscov, la boierul Cândescu și la ce a lăsat astăzi în satul Cândești. Ne referim la mănăstirea Berca și la mănăstirea Bradu. Toate aceste lucruri împreună au făcut ca societatea buzoiană să progreseze”, a explicat Marius Nicoară.
Școala buzoiană, la loc de cinste în expoziție
Din matricea identitară a locurilor acestea fac parte și școlile care au dat țării numeroase personalități. Acesta este motivul pentru care, școlile reper ale buzoienilor se regăsesc în expoziție. Și amintește aici comandorul Nicoară prima școală făcută la Meledic, de Vintilă Vodă, apoi prima școală românească care apare cu sprijinul Episcopului Dionisie Romano la Buzău. „Cu spiritul episcopului Chesarie apar școlile secundare, Seminarul; sunt trecute acolo și Colegiul Național «Mihai Eminescu», Colegiul Național «B. P. Hasdeu»”.
Participarea buzoienilor la momentele cruciale ale țării
Buzoienii prezenți la Revoluția de la 1848 sunt dați exemplu pentru revoluționarii acelui moment, ne spune comandorul Nicoară, care a amintit și de prezența la Buzău în timpul Revoluției lui Nicolae Bălcescu. Un alt moment relatat de comandor, care se regăsește în istoria în fotografii, este cel de la 1859. Este vorba despre „extraordinarul moment în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza vine și rămâne la Episcopie pentru o noapte și apoi merge la București, pentru ca anul următor să sărbătorească împreună cu buzoienii Unirea”, mai spune comandorul.
Buzoienii au participat și la marile lupte ale poporului român. Și a fost exemplificată participarea Regimentelor 8 Dorobanți, 29 Dorobanți Râmnicu Sărat, în Războiul de Independență, 1877-1878. Sunt reprezentați la cel de-al doilea Război Balcanic și la Războiul de întregire națională. Toate acestea s-au întâmplat într-o perioadă relativ scurtă la scara istoriei. Buzoienii au trebuit să facă față și etapei în care Puterile Centrale au venit peste statul român, în 1916. „Să nu uităm de apărătorii Văii Buzăului, de retragerea care s-a făcut și de luptele care au avut loc în anii următori. Însuși regele, fiind prezent la Buzău pentru cinci zile împreună cu marele cartier general, care era în localul primăriei, și cu guvernul care funcționa într-un tren între Boboc și Buzău. Toate acestea au făcut să fie martori atât al exodului – atât de cunoscut nouă astăzi – din regiunile Munteniei către Moldova a populațiile dezrădăcinate, dar și a faptului că ulterior, un mare om politic buzoian Marghiloman, se afirmă reușind să aducă Basarabia la patria mamă”, povestește comandorul Nicoară răsfoind file importante din istoria zbuciumată a țării.
După perioada Războiului Mondial sunt evidențiate pe panouri perioada de luptă anticomunistă, cu cei care au avut de suferit în această perioadă, dar și realizările din domeniul sistematizării practicate în localitățile județului, în domeniul dezvoltării forțate industrializate. Una dintre cele mai importante realizări este barajul de la Siriu, finalizat în anul 1992.
După Revoluția din ’89 sunt surprinse aspecte legate de eroii noștri buzoieni și continuitatea pe care o avem din punct de vedere religios, al industriei, al armatei. Panourile amintesc de faptul că, pe fondul existenței la Buzău a Societății de Cercetare în domeniul legumelor și fructelor, avem o astăzi o Bancă de gene creată pentru a securiza politica alimentară a României. De asemenea, mai regăsim pe panouri subiecte precum Parcul Crâng – care amintește de trecerea Pădurii Crâng în administrarea Primăriei -, și frumoasele rezultate care sunt în Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, legate de domeniul educației, de școala de inspirație finlandeză, Școala din parc, rezultatele din domeniul sportiv, concursurile de la Izvorani, ale echipei de handbal.
Oameni care au contribuit la modernizarea județului
Expoziția ilustrează și perioadele de modernizare ale județului Buzău. Vom regăsi astfel între panouri și pe cele ale unor edili deosebiți, despre care comandorul Nicoară spune: „Nicu Constantinescu și realizările sale din oraș în domeniul educațional și perla, Palatul Comunal, Vasile Cristoforeanu, la Râmnicu Sărat, un edil important, așa cum vom găsi și în multe alte localități, așa cum vom găsi și în Monteoru, cel care se implică atât în economie, dar și în crearea localității Monteoru și exemplele ar putea continua”.
