Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău a reușit aclimatizarea unei specii de pepene de iarnă. Potrivit specialiștilor, fructul reprezintă o sursă bogată de fier și de vitamine și are proprietăți medicinale speciale.
Pepenele alb, cunoscut și sub denumirea de pepenele de ceară sau castravetele de iarnă, a fost descoperit de contele Giuseppe Benincasa. Cercetătorii de la Buzău spun că fructul de Benincasa constituie un adevărat deliciu culinar, iar pepenele este și foarte sănătos.
Noul fruct seamănă cu un pepene, însă gustul este total diferit. „Vorbim de o specie nouă aclimatizată în România şi de care m-am ocupat mult timp, <Benincasa hispida>. Nu a fost cultivată la noi în ţară, denumirea populară a soiului este pepenele de iarnă pentru că are forma unui pepene, iar fructul se păstrează foarte bine peste iarnă, dar nu rezistă la îngheţ sau cultivat iarna decât în sere încălzite. Pe cât forma este apropiată de pepene, pe atât gustul este total diferit”, a declarat Costel Vînătoru, directorul BRGV.
Pepenele de iarnă însă este mult mai valoros, pentru că în el descoperim şi o serie de nutrienţi. „Are o pulpă albă, uşor verzuie, care este crocantă, poate fi consumată până la maturitate în diverse preparate, sunt chiar şi bomboane, sucuri, jeleuri din pepene de iarnă, dar gustul nu este dulce, este uşor acrişor, uşor zemos, te duce cu gândul la un castravete crocant. Pepenele dulce pe care îl ştim nu este bogat în nutrienţi. Pepenele de iarnă însă este mult mai valoros, pentru că în el descoperim şi o serie de nutrienţi, dar mai ales substanţe antioxidante”, a mai adăugat acesta pentru Agerpres.
„Tratatul de legumicultură” confirmă importanța pentru sănătate a noului pepene
Potrivit „Tratatului de legumicultură”, fructul reprezintă o sursă bogată de fier şi vitamine, având proprietăţi medicinale deosebite. „Este cotat ca soiul cu fructele ce conţin un grad ridicat de antioxidanţi. Sunt preparate medicale din pepene de iarnă. Vorbim de o plantă cu multiple întrebuinţări, iată, în gastronomie. Poate fi folosită şi ca plantă decorativă, pentru că ea are o capacitate mare de creştere”, a mai spus directorul Vînătoru.
Cercetătorii de la Buzău au reușit să obțină trei specii distincte. „Am reuşit să obţin trei genotipuri. Am adus această specie în România, am aclimatizat-o, am lucrat să obţin specii distincte, care să poată fi certificate ca genotipuri noi româneşti şi am obţinut trei genotipuri. Un soi a fost omologat sub denumirea de Zefir, altul îl avem în curs de omologare”, a precizat cercetătorul buzoian.
Planta poate fi cultivată cu succes în România
Cercetătorii studiază pepenele de iarnă, fiind o specie compatibilă cu majoritatea soiurilor de pepene şi castraveţi. „Putem cultiva cu succes această plantă în România. Avem seminţe şi putem oferi celor care doresc să cultive pentru început aceste soiuri. Originea plantei nu este foarte precisă, sunt specialişti care indică zona de origine Asia, sunt şi voci care indică America de Sud. În Europa nu a fost cultivată decât în anumite centre de cercetare, iar în România deloc. Foarte important, provine din familia Curcubitacee şi poate fi folosită cu succes ca portaltoi. Deci putem altoi pepenii clasici pe această specie şi obţinem rezultate foarte bune”, a declarat directorul BRGV.
