Traumatismele cauzate de traficul rutier reprezintă o cauză principală de deces şi invaliditate la nivel mondial, cu aproximativ 1,3 milioane de persoane decedate şi până la 50 de milioane de persoane rănite în fiecare an. Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 5 şi 29 de ani nu există o ameninţare mai mare pentru viaţa lor. La nivel global, unul din patru decese are loc printre pietoni şi biciclişti, arată datele publicate de organizaţiile din cadrul ONU.
Planul Global pentru Deceniul de Acţiune pentru Siguranţa Rutieră 2021-2030 reflectă un obiectiv ambiţios de reducere a deceselor şi vătămărilor din traficul rutier cu 50 la sută până în 2030. Planul subli-niază că acestea pot fi prevenite prin analiza întregului sistem de transport, luând măsuri pentru asigurarea drumurilor, vehiculelor şi a comportamentelor, precum şi pentru îmbunătăţirea îngrijirii de urgenţă.
Mai mult de 50 la sută dintre toate decesele cauzate de traficul rutier apar în rândul utilizatorilor vulnerabili ai drumului: pietoni, biciclişti şi motociclişti. Pietonii, bicicliştii şi conducătorii vehiculelor motorizate cu două şi trei roţi şi pasagerii acestora sunt cunoscuţi în mod colectiv drept „utilizatori vulnerabili ai drumurilor” şi reprezintă jumătate din toate decesele din traficul rutier din lume. O proporţie mai mare de utilizatori vulnerabili ai drumurilor mor în ţările cu venituri mici decât în ţările cu venituri mari, mai arată statisticile ONU.
Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier din 2023, care s-a celebrat pe 19 noiembrie, a pus în centrul atenţiei justiţia. Aplicarea legii rutiere, investigarea amănunţită după un accident pentru a afla dacă a fost comisă o infracţiune şi pentru a preveni reapariţia, urmărirea penală acolo unde este cazul şi compensarea civilă fac parte din sistemul de justiţie. Atunci când este îndeplinit în mod serios, corect şi consecvent, un astfel de sistem este ceea ce merită şi îşi doresc victimele accidentelor rutiere şi familiile acestora, reprezentând şi un factor de prevenţie.
De la adoptarea Zilei mondiale de comemorare a victimelor traficului rutier, în conformitate cu Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 60/5, un număr tot mai mare de ţări de pe fiecare continent a început să marcheze această zi. Evenimentul a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a victimelor rutiere, oferă o oportunitate de a atrage atenţia asupra amplorii devastării emoţionale şi economice cauzate de accidentele rutiere şi de a recunoaşte suferinţa victimelor accidentelor rutiere şi munca serviciilor de asistenţă şi salvare, evidenţiază site-ul ONU.
În septembrie 2020, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia „Îmbunătăţirea siguranţei rutiere la nivel mondial”, proclamând Deceniul de acţiune pentru siguranţa rutieră 2021-2030, cu obiectivul ambiţios de a preveni cel puţin 50 la sută din decesele şi vătămările provocate de accidentele rutiere până în 2030. Planul Global pentru Deceniul de Acţiune a fost elabotat de OMS şi comisiile regionale ONU, în cooperare cu alţi parteneri din Cooperarea ONU pentru Siguranţa Rutieră. De asemenea, pentru a evidenţia situaţia copiilor pe drumuri şi pentru a genera acţiuni pentru a le asigura mai bine siguranţa, ONU organizează Săptămâna Globală a Securităţii Rutiere, în luna mai.
O asociație buzoiană militează pentru drumuri sigure…
1 martie 2007 va rămâne pentru totdeauna în memoria colectivă drept una dintre cele mai negre zile de pe șoselele buzoiene ale perioadei de după 1989. 16 ani s-au făcut, pe 1 martie 2023, de la cumplitul accident rutier din fatidica zi de Mărțișor, când trei tineri elevi ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău și-au pierdut viața într-un accident rutier care a îndoliat o întreagă comunitate.
Filofteia Dănuța Ionașcu avea doar 17 ani când destinul i-a fost curmat brusc. Elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, Dănuța studia limba franceză și își dorea să ajungă la o facultate din Hexagon. Ziua de 1 martie 2007 a pus punct pentru totdeauna planurilor fetei. Dănuța și alți doi colegi, Daniel și Andrei, au decis să plece mai devreme de la școală pentru a merge la București să-și cumpere haine. Deși nu avea voie să facă asta, gardianul le-a permis celor trei să iasă din școală.
Mașina în care se aflau cei trei elevi era condusă de către Andrei, un tânăr în vârstă de 18 ani, care îi ceruse autoturismul tatălui. I-ar fi spus acestuia că merge la cumpărături, însă ar fi omis să îi spună că este vorba despre un drum la București. La un moment dat, pe câmpul dintre Spătaru și Costești, Andrei s-a angajat în depășirea unui TIR, fără să țină cont că din sens opus se apropia un Opel. Realizând că nu poate duce manevra la bun sfârșit, tânărul a încercat să se retragă în spatele TIR-ului, însă l-a acroșat cu partea laterală, moment în care a fost proiectat pe contrasens. Aici s-a izbit de Opelul Astra care venea din față, impactul fiind extrem de violent.
Cei trei tineri buzoieni din Renaultul Clio nu au avut nicio șansă. Dănuța Ionașcu și Daniel Dobrescu au murit pe loc, în timp ce șoferul s-a stins 21 de zile mai târziu, la Spitalul Floreasca din București. De asemenea, două persoane din Bacău au decedat. La momentul tragediei s-a vorbit despre faptul că Dănuța ar fi avut șanse să trăiască, dacă nu ar fi purtat centura de siguranță. La autopsie s-a constatat că tânăra ar fi murit strangulată tocmai de dispozitivul de siguranță care ar fi trebuit să îi salveze viața.
În urma tragediei, familia tinerei a decis să se implice alături de autorități pentru ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple și millitează pentru drumuri sigure și se implică în acțiunile de prevenire a producerii accidentelor rutiere.
„Pentru noi Mărțișorul simbolizează nu doar venirea Primăverii, ci atenționarea participanților la trafic cu privire la pericolele la care se expun atunci când ies pe străzi, aducându-le mereu în prezent scena evenimentului ce a dus la decesul scumpei mele surori, care la acea vremea avea doar 17 ani! Mulțumesc IPJ BUZĂU, că mă suportă de atâția ani și mă susține în a face ceea ce mă face să mă simt bine, să salvez vieți prin campanii de prevenire pe accidente de circulație…. Dacă pe a Dănuței nu am putut…”, spunea, pe 1 martie 2021, Iuliana Georgiana Roșioru.
… iar un antreprenor a alergat 20 de ore
În urmă cu un an, omul de afaceri râmnicean Cosmin Răileanu a alergat timp de 20 de ore pe DN2-E85 între Bacău şi Râmnicu-Sărat pentru a atrage atenţia cu privire la riscul major de producere a accidentelor de circulaţie pe acest tronson de drum şi pentru a determina autorităţile să ia măsuri pentru creşterea siguranţei în trafic. Potrivit antreprenorului buzoian, şansa unui şofer de a fi implicat într-un accident pe drumul european este de peste 50 la sută. Totodată, instalarea unor separatoare de sens ar contribui la diminuarea riscului rutier.
„Eu personal circul pe E85 săptămânal şi sunt peste 50 la sută şanse să faci accident la fiecare ieşire, este aglomerat, se conduce haotic. Cei care circulă pe acest drum şi nu îl cunosc sunt predispuşi la accidente pentru că nu cunosc capcanele. În primul rând, drumul nu este simetric, sunt porţiuni unde sunt patru benzi şi sunt porţiuni unde sunt câte două benzi, practic o bandă şi jumătate pe fiecare sens în loc de două, acel acostament, şi atunci şoferii au impresia că au suficientă bandă, forţează şi aşa se întâmplă nenorocirile. Anul trecut am alergat pe DN2 pentru a atrage atenţia vizavi de accidentele de circulaţie care au loc pe acest sector de drum. Ar trebui făcută prevenţie şi instalate separatoare de sensuri în zonele critice pentru că separatoarele salvează viaţa. Una este să faci accident pe acelaşi sens de mers şi alta este să faci accident cu un autoturism care vine pe contrasens cu 90 – 100 km/h. Zonele critice ale DN2, pe raza judeţului, sunt în zona Râmnicu-Sărat la Oreavul şi spre Focşani, unde se circulă haotic, sunt şi denivelări. Ar trebui o campanie de conştientizare, ne ies copiii pe şosele neavând experienţă, sunt primele victime şi ar trebui să se introducă o lege pentru începători, să facă anumite cursuri de prevenţie la volan, chiar dacă au luat permisul. Să li se pună un film cu cele mai grave accidente de circulaţie şi cu cei mai mulţi morţi, să îi şocheze puţin pentru a conduce apoi preventiv”, a declarat pentru „Agerpres” Cosmin Răileanu.
„Drumul Morții” își menține renumele fatidic
Ce s-a întâmplat însă în cei 16 ani de la decesul celor trei tineri buzoieni? În pofida numeroaselor acțiuni preventive desfășurate de polițiști și numeroaselor filtre în trafic menite să-i facă pe șoferi să nu mai calce la maximum pedala de accelerație a mașinii, numărul evenimentelor rutiere grave se menține, iar anual zeci de oameni își pierd viața doar pe „Drumul morții”. Pe Drumul Naţional 2 (E85), doar pe raza judeţului Buzău, se pot număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii zece ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.
„Drumul Morţii”, cum mai este denumit DN2-E85, se numără printre cele mai periculoase artere de circulaţie din România. Anual, pe drumul european au loc zeci de accidente de circulaţie soldate cu pagube materiale, persoane rănite grav sau persoane decedate. Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Buzău, pe segmentul de drum gestionat sunt ridicate aproximativ 200 de cruci care amintesc de victimele care şi-au pierdut viaţa în urma evenimentelor rutiere, în anumite puncte fiind ridicate câte trei asemenea monumente funerare. În ultimii zece ani, pe DN2- E85, sectorul de drum care străbate judeţul Buzău, au fost înregistrate peste 900 de accidente de circulaţie, soldate cu 272 de morţi. „Cu privire la situaţia accidentelor rutiere înregistrate în ultimii 10 ani pe DN2 (E85): anul 2014 (91 accidente rutiere, 22 persoane rănite grav, 37 persoane decedate), anul 2015 (89 accidente rutiere, 23 persoane rănite, 39 persoane decedate), anul 2016 (108 accidente rutiere, 21 persoane rănite grav, 41 persoane decedate), anul 2017 (102 accidente rutiere, 11 persoane rănite grav, 39 persoane decedate), anul 2018 (105 accidente rutiere, 16 persoane rănite grav, 43 persoane decedate), anul 2019 (84 accidente rutiere, 15 persoane rănite grav, 28 persoane decedate), anul 2020 (74 accidente rutiere, 9 persoane rănite grav, 15 persoane decedate), anul 2021 (77 accidente rutiere, 15 persoane rănite grav, 12 persoane decedate), anul 2022 (91 de accidente rutiere, 14 persoane rănite grav, 13 persoane decedate), anul 2023 (81 accidente rutiere, 9 persoane rănite grav, 5 persoane decedate). Total: 902 accidente rutiere, 155 persoane rănite grav, 272 persoane decedate. Cea mai mare viteză de circulaţie pe DN2 (E85) a fost înregistrată la data de 21.10.2023, în afara localităţii Poşta Câlnău – 221 km/h. În ultimii 10 ani, pe DN2 (E85), principalele cauze generatoare de accidente rutiere au fost indisciplina pietonală, care se manifestă sub forma traversărilor neregulamentare ale pietonilor, şi prezenţa neregulamentară a acestora pe partea carosabilă, viteza neadaptată la condiţiile de drum şi depăşirile neregulamentare”, se arată într-un raport al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău, pus la dispoziţia „Agerpres”.
