Paradă a conspiraționiștilor la o dezbatere a Primăriei Buzău

Primăria Buzău a organizat, joia trecută, o dezbatere publică la care au luat parte autorităţi locale, cetăţeni ai municipiului şi specialişti pentru a discuta pe tema proiectului M100. Aceasta după ce, recent, municipalitatea a anunţat aprobarea contractului prin care municipiul se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură, folosirea energiei regenerabile şi amenajarea de noi spaţii verzi sau corpuri de pădure. Pentru a putea fi aprobat într-o viitoare şedinţă de Consiliu Local Municipal, proiectul a trebuit să fie supus unei dezbateri publice, la care au participat zeci de persoane.

La dezbatere au fost invitate personalități din țară și străinătate, care s-au remarcat în promovarea și realizarea de proiecte ce pot îmbunătăți calitatea mediului și micșorarea poluării. Printre acestea, Adrian Curaj, director general în Ministerul Educației și Cercetării, fost Ministru al Educației, coordonator al proiectelor M100, Mihaela Hărmănescu, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, Marcel Ionescu Heroiu, expert senior la Banca Mondială, Dragoș Petrescu, antreprenor cu proiecte de economie circulară realizate în mai multe țări, și Radu Dragomir, președinte Urban Scope Romania, companie care este implicată în cele mai multe proiecte europene din țară.

„În sală au fost prezenți atât oameni politici, dar și ingineri, profesori și oameni simpli. Au fost multe critici, dar ceea ce a șocat au fost afirmațiile că nu există încălzire globală, că dorim să micșorăm consumul de carne, lapte, ouă, brânză, că digitalizarea conține semnul diavolului, 666, că oamenii nu vor mai avea nume și vor purta doar numere”, a scris pe Facebook, după întâlnire, primarul Constantin Toma, amfitrionul dezbaterii publice.

„Proiectul M100 nu conține așa ceva, există un raport al Comisiei Europene de 364 de pagini privind Buzăul, care este public și dovedește acest lucru. Cu părere de rău am răspuns concetățenilor prezenți în sală, că Buzăul trebuie să meargă înainte, nu să se întoarcă în Evul Mediu. Buzău M100 – este o șansă de neratat, nu un risc!”, a mai precizat Toma.

De altfel, acesta a precizat încă din startul dezbaterii că prin proiectul M100 nu se încearcă limitarea unor drepturi cetăţeneşti: „Nu propunem să nu se mai consume carne la Buzău, nu propunem să se cumpere o singură textilă vara şi două textile iarna, nu propunem să nu se mai consume carne, ouă, lapte. 150 de milioane de euro pentru cele 46 de blocuri – unele s-au făcut, unele sunt în curs acum. Toate aceste blocuri sunt prinse în proiectul M100. Unde se greşeşte aici? Nu-i de consum de carne, nu-i de consum de ouă. Plan de optimizare a traficului urban şi devierea traficului greu. Până la sfârşitul anului tot transportul în comun din Buzău va fi electric. La deşeuri avem o mulţime de proiecte. Am întrebat un distins preot, dacă noi vom utiliza cei 10-12 milioane metri cubi de apă, proiect în premieră pentru România şi să realizăm un sistem de 25.000-30.000 hectare cu apă de la staţia de epurare, cu ce greşim aici? Este un sistem care este împotriva oamenilor?”, a spus Constantin Toma pe parcursul dezbaterii.

Primarul a făcut aceste afirmații după ce, la un moment dat, dezbaterea s-a transformat într-o adevărată paradă a teoriilor conspiraționiste de sorginte moscovită, cele mai multe răspândite prin intermediul rețelelor sociale de reprezentanți sau de susținători ai partidelor așa-zis suveraniste.

„Sunt două componente în acest proiect: green şi smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe româneşte pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneţi nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiţi cu implementarea. Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaştere facială care au apărut, la apariţia centrelor de date şi explozia AI care necesită foarte mult consum de energie şi de apă. Ce ciudat, o coincidenţă, nu-i aşa? Dar nu credem în coincidenţe, vedem clar lagărul digital care se construieşte”, a spus o participantă care s-a recomandat Raluca Andreea.

Și deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor  Sorin Titus Muncaciu – care și-a amintit, ca prin farmec, că este trimis în Parlament prin votul unei părți a buzoienilor – și-a adus contribuția la circul conspiraționist de la  dezbaterea organizată la Palatul Comunal: „Cum aţi introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE (Comisia Europeană, n.r.)? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru şi le promiteţi oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îţi dă ceva, imposibil să nu îţi ceară ceva. Vrem să vedem contractul (…) Cum consideraţi dumneavoastră că noi o să reducem cu 45 la sută emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneţi că nu se va modifica nimic, dar uitaţi-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-urilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniţi la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcaţi doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că aţi digitalizat nu ştiu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră”, a spus Muncaciu.

M100 e un hub naţional, coordonat la nivel interministerial, care îşi propune să susţină oraşele româneşti în tranziţia lor verde. În cadrul acestui program, oraşele Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Iaşi, Oradea, Reşiţa şi Timişoara au fost selectate pentru a deveni neutre climatic până în 2035. Aceste oraşe vor primi în următorii ani sprijin în dezvoltarea planurilor de neutralitate climatică şi vor fi finanţate pentru a implementa acţiuni care să le ajute în tranziţia verde.