Autoritățile locale, dar și cea mai mare parte a locuitorilor din zona Bisoca, dintre cei care folosesc drumul recent modernizat pentru drumuri zilnice spre orașul Buzău, sunt de părere că ultima alunecare de teren, petrecută în urmă cu aproape două săptămâni, s-ar putea reactiva, probabil cu un potențial de distrugere și mai mare.
Teoria este susținută de faptul că pământul este îmbibat cu apă și, după dezgheț, va avea tendința să se deplaseze la vale odată cu alte straturi situate pe partea mai înaltă care mărginește drumul. Într-un astfel de 
scenariu drumul ar fi rupt, probabil pe aceeași lungime a primei alunecări, undeva la 40 de metri liniari. Dacă cele anticipate de oamenii din zonă s-ar produce, dincolo de faptul că drumul județean 204C ar fi avariat serios, alunecările ar putea distruge un drum comunal, astfel că un cătun de 10-12 case ar putea fi izolat.
Primarul comunei Bisoca, Florin Stemate, a spus că volumul de precipitații coroborat cu o perioadă de câteva zile de dezgheț nu ar face altceva decât să provoace o nouă alunecare. Pe de altă parte, primarul de Bisoca spune că, în căutarea unui vinovat, ar trebui revăzut modul în care proiectantul a întocmit primele documentații în care erau prevăzute lucrări specifice pentru îndiguirea și stabilizarea solului, în același timp cu executarea lucrărilor de drenaj, astfel încât apele de pe urma precipitațiilor să aibe o cale de scurgere. „Acolo a fost o râpă mai veche, încă din anii ’80, când a fost modernizat pentru prima dată acest drum, o configurație rezultată tot în urma unor alunecări de teren. Toate apele de pe partea mai înaltă a drumului se adunau în acea râpă. Tot de atunci, pentru preluarea apelor pe sub drum, a fost amplasat un tub de scurgere. Numai că, acea operațiune ar fi trebuit continuată spre vale, astfel încât zona să nu fie inundată, mai mult s-a format chiar un perimetru de mlaștină. În aceste condiții nu era greu de anticipat ceea ce acum s-a întâmplat”, spune primarul Florin Stemate.
La rândul său, Adrian Petre, vicepreședinte al Consiliului Județean, spune că problema cu alunecarea de teren a apărut înainte de recepția finală a lucrărilor. „Este același drum unde a mai fost o calamitate la sfârșitul anului trecut, în noiembrie, pe care constructorul și-a asumat-o pe banii lui”, spune Petre, care atrage atenția că, „potrivit 
primelor informații, de această dată pare a fi vorba de o eroare de proiectare și că zona în care s-a produs alunecarea de teren nu ar fi fost marcată în proiect ca o zonă cu potențial de producere a alunecărilor de teren, însă acest lucru se va stabili concret în cursul verificărilor”.
Constructorul, proiectantul și autoritățile județene vor adopta soluția cea mai bună pentru ca drumul, chiar dacă va fi rupt de o nouă alunecare, să fie adus la starea inițială. Asta înseamnă că decidenții ar trebui să ia în seamă și informațiile dinspre localnici, inclusiv cele transmise de către autoritățile locale, pentru că realitățile din teren ar fi cu mult mai complexe, comparativ cu documentațiile tehnice asumate inclusiv de constructor drept garanție pentru executarea lucrărilor. Toți factorii implicați ar trebui să perceapă de bun simț varianta ca apele preluate în cuva râpei din partea de sus a reliefului traversat de drum să fie dirijate mult mai departe de zona căii de acces. Chiar dacă ar părea o distanță mare, scurgerile de pe versanții din zonă ar trebui să fie dirijate undeva la peste un kilometru distanță în albia pârâului Lopătăreasa. De reținut că lucrările pentru dirijarea apelor nu ar necesita investiții însemnate, pentru că ar fi vorba doar despre executarea unui canal, fără elemente din beton.
