Astăzi este ziua mărțișorului, element de patrimoniu cultural imaterial. El a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. La origini, obiceiul mărţişorului era legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, fiind larg răspândit ulterior în spaţiul balcanic. În timp tradiţia de mărţişor a primit şi alte conotaţii, legate de optimism şi credinţă.
Mărţişorul cunoscut în popor și sub denumiri precum Marţul, Mărţugul sau Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul – puritatea începutului, roşul – atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii.
Mărțișorul a fost însă reinventat de-a lungul timpului, în prezent putând fi o bijuterie prețioasă: eșarfe din mătase pictate manual, coliere din pietre semipretioase, marțișoare făcute manual. El este în continuare un simbol al sosirii primăverii și se oferă în dar femeilor și fetelor atât în România, cât și în țări precum Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova.
Dacă în trecut avea semnificație magică, de protecție sau belșug în anul agricol pe care îl deschidea, acum reprezintă un minunat gest de apreciere, iubire, recunoștință față de persoanele din jurul nostru.
