O judecătoare coruptă din Buzău vrea să fie reabilitată

Fosta judecătoare buzoiancă Elena Rovența, trimisă la pușcărie după ce a luat șpăgi pentru a favoriza firmele afaceristului Dan Adamescu în dosarele aflate pe rolul Tribunalului București, a depus la Curtea de Apel București o cerere de reabilitare. Deși Elena Rovența a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare, în realitate ea a executat doar șapte luni, pe motiv că are peste 60 de ani și o stare de sănătate precară.

Elena Rovența a fost condamnată alături de colegii ei șpăgari de la Tribunalul București Mircea Moldovan (12 ani și 2 luni, pedeapsă scăzută de la 22 de ani), Ion Stanciu (3 ani și 4 luni) și Ciprian Sorin Viziru (4 ani și 6 luni), după ce toți patru au fost găsiți vinovați că au luat șpăgi de la omul de afaceri Dan Adamescu. În același dosar, Înalta Curte l-a condamnat definitiv și pe Dan Adamescu, la o pedeapsă de 4 ani și 4 luni de închisoare, acesta decedând înainte de eliberare din cauza unei infecții la picior.

Judecătoarea Elena Rovența era acuzată că a primit, în cursul lunii decembrie 2013, de la Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Angela Borza (practician în insolvență), suma de 23.000 lei (echivalentul a 5.000 euro), pentru a pronunţa hotărâri în două dosare, favorabile societăţilor coordonate omului de afaceri.

Pe data de 17 noiembrie 2023, fosta judecătoare a depus o cerere de reabilitare pe rolul Curții de Apel București (CAB), pe care instanța a declinat-o către Tribunalul București pe 16 ianuarie. Astfel, Elena Rovența va ajunge cu cererea de reabilitare pe mâna foștilor ei colegi de la Tribunalul București.

Acuzațiile DNA pentru judecătorii cumpărați de Dan Adamescu

Pe data de 24 iolie2014, DNA i-a trimis în judecată pe magistrații Mircea Moldovan (șapte șpăgi), Ion Stanciu (două șpăgi), Ciprian Sorin Viziru (o șpagă) și Elena Rovența (o șpagă) alături de afaceristul Dan Adamescu și alți inculpați. În rechizitoriu procurorii au reținut că judecătorii, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul „de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor; modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari; desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari; atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă; pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător”.

De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Moldovan Mircea se angaja să atribuie preferențial, unor societăţi/practicieni în insolvență, anumite „dosare bune”. Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.

În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

Mită de 10.000-15.000 lei pe lună

Recordul dosarului fostului judecător Mircea Moldovan, în care a fost condamnată şi buzoianca Elena Rovenţa, va fi greu de egalat nu doar prin condamnarea aplicată acestuia, ci şi prin suma pedepselor pronunţate: 24 de ani şi 8 luni. Dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunţuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. În urma acestora, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltraţi cinci investigatori sub acoperire şi au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzaţiile aduse celor patru. Potrivit procurorilor anticorupţie, cei patru judecători au cerut şi primit atât sume de bani – între 10.000 şi 15.000 de lei pe lună -, cât şi bunuri, de la carne şi făină la cherestea şi obiecte vestimentare. Banii şi bunurile erau cerute şi primite de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari şi administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.

Anchetatorii susţin că, potrivit probelor din dosar, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă, exercitării influenţei pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

Terenuri transferate, acţiuni într-o firmă privată

Numele judecătoarei buzoiene Elena Rovenţa a fost implicat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupţie făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre amestecul său într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparţinând unor personalităţi publice, din domeniul politic, al Justiţiei şi Poliţiei, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul preşedinte PDSR al Consiliului Judeţean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul preşedinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, şi fostul prim-adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, colonelul Gheorghe Duican.

În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toţi aceştia, cu excepţia colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluţionar, şi-au transferat câte 5.000 de metri pătraţi de teren agricol din extravilanele localităţilor de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), Săhăteni (Gheorge Pană), judeţul Olt (Aurel Gubandru) – în extravilanul judeţului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieşirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile, care erau şi alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuţei de limită a municipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuţă care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.

Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al şaselea, aparţinând cetăţeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societăţii comerciale INTERIMEX, ai cărei acţionari erau preşedintele en-titre al Consiliului Judeţean, Viorel Constantinescu, şi preşedintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, şi la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la Secţia Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a preşedintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovenţa, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafaţă de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ştefan Rovenţa – soţul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5 la sută din acţiuni, alături de funcţia de director general.

Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanşarea primei acţiuni instituţionale de combatere a corupţiei, iniţiativă a preşedintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflaţi cu musca pe căciulă au scăpat de acţiunile la firma în cauză.

Ascensiune de invidiat

Judecătoarea Elena Rovenţa a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de preşedintele Ion Iliescu. După decesul soţului, Rovenţa s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvenţe din postura de magistrat al Secţiei a VII-a Civilă a Tribunalului Bucureşti.

De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraţilor specificau faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovenţa, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului Bucureşti, de proceduri legale privind falimentul ori insolvenţa, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, şi asemenea speţe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovenţa, şi despre nepoţii acesteia, Ana şi Mihai Anghel, ultimul angajat la „Şova şi asociaţii”, firmă aparţinând controversatului social-democrat Dan Şova.