Dezolantă lupta pentru bani, pentru putere, pentru orgolii personale dusă între politicieni din linia întâi ai coaliției de guvernare, unii imaturi politic, unii împinși în funcții mult prea mari pentru pregătirea și experiența lor, unii îmbătați de putere, unii lipsiți de cea mai elementară strategie de negociere politică. Dezolant și peisajul politic din Opoziție. Rămâne speranța că mai sunt oameni lucizi și maturi politic în coaliția de guvernare, care vor reuși să oprească lucrurile înainte de dezastru. De un mare dezastru.
Anunțul de demitere a ministrului Justiției, Stelian Ion, făcut de premierul Florin Cîțu, la finalul unei zile deja extrem de tensionate – cu ședințe de guvern amânate, cu semnale din partea partenerilor de coaliție că iau în calcul ieșirea de la guvernare – a fost o decizie extrem de proastă. Nu a făcut decât să acutizeze tensiunile deja existente în coaliția de guvernare, să stârnească un nou scandal în Guvern, aruncând țara în criză politică, să decredibilizeze și mai tare PNL – care deja este cu multe procente pe minus din cauza ,,jocurilor de putere” făcute în partid, pentru șefia PNL, de oameni coalizați în jurul lui Florin Cîțu – și , în ultimă instanță, să dea apă la moară PSD și AUR.
Decizia luată de Florin Cîțu, ignorând, din nou, protocolul de guvernare – la fel ca în cazul demiterii lui Vlad Voiculescu, de la Sănătate –, pare a avea ca miză principală nevoia de a trece rapid Programul Național de Investiții ,,Anghel Saligny” (numit de unii PNDL 3), pe care Stelian Ion l-a blocat momentan refuzând să dea un ,,aviz la minut” pe un document de o asemenea importanță și despre care susține că, până la ședința de guvern în care a fost adus pe liste suplimentare, nu ajunsese în format original la Ministerul Justiției.
Graba primului-ministru de a trece acest program nu pare a veni însă (doar) din dorința dezvoltării locale, așa cum clamează, ci și – sau mai cu seamă – din calcule pur politicianiste. Mai este puțin timp până la congresul PNL când Florin Cîțu speră că va fi ales președinte al partidului, iar adoptarea PNDL 3, în preambulul congresului, i-ar da posibilitatea să repartizeze fonduri consistente în teritoriu, în încercarea de a ,,cumpăra” bunăvoința cât mai multor primari liberali. Pe scurt, miza sa în încercarea de a trece PNDL 3, pe liste suplimentare, în regim de urgență adică, pare a fi câștigarea șefiei PNL. Altfel, a avut luni de zile la dispoziție să o facă, să-l negocieze cu USR-PLUS. Acum o face recurgând la presiuni și la demiteri de miniștri care îi stau în cale, dând dovadă de comportament discreționar.
De altfel, Florin Cîțu a dat deja, din vară, mesaje de putere discreționară, când l-a demis pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, un susținător declarat public al lui Ludovid Orban, contracandidatul său la președinția PNL. Demiterea a făcut-o atunci sărind peste consultarea cu conducerea PNL – partidul care l-a nominalizat în funcție și care are răspunderea pentru toți miniștrii desemnați să facă parte din Guvern –, consultare prevăzută inclusiv în protocolul de guvernare.
Alianța USR-PLUS – care are și ea minusuri în guvernare, inclusiv la Justiție, minusuri care se pot remedia însă prin analiză periodică a activității ministeriale și prin măsuri luate de comun acord, nu intempestiv și unilateral – este într-o poziție deloc confortabilă. Conducerea alianței a anunțat că USR-PLUS îi retrage premierului Florin Cîțu sprijinul politic – a mai luat o dată o decizie similară, după demiterea lui Vlad Voiculescu, dar fără efect, ceea ar putea veni cu un decont electoral – și că, dacă acesta nu va fi înlocuit, va susține o moțiune de cenzură împotriva lui. E puțin probabil că în coaliția de guvernare se va ajunge la un numitor comun și că va fi decisă înlocuirea lui Florin Cîțu. În primul rând, mulți dintrei cei de la vârful PNL sunt – mai nou –, vocali susținători ai lui în competiția internă pentru șefia partidului. În al doilea rând, o posibilă retragere a sprijinului politic, deci o înlocuire din funcție a lui Florin Cîțu, i-ar diminua drastic șansele de a fi ales la conducerea PNL. Ar mai fi putut fi luată în calcul o posibilă demisie a primului-ministru, în cazul în care președintele Klaus Iohannis nu ar fi semnat cererea de revocare din funcție a ministrului Stelian Ion – revocare pe care unele voci o leagă și de interesul, inclusiv al președintelui Iohannis, față de procedura de numire a procurorilor de rang înalt de la DIICOT, DNA și Parchetul General, aflată în derulare. Ipoteza demisiei este, însă, puțin probabilă pentru că l-ar face pe Florin Cîțu – favorit, se pare, și la Cotroceni – să intre în alegerile pentru șefia PNL din postura perdantului. Opțiunea de rezervă a USR-PLUS, adică o moțiune de cenzură, nu este simplă și nici confortabilă. Singuri, parlamentarii USR-PLUS nu pot nici măcar iniția o moțiune de cenzură, fiind nevoie de 117 semnături, or alianța are doar 80 de parlamentari. Ceea ce înseamnă că alianța USR-PLUS ar trebui să voteze moțiunea inițiată de PSD, adică să voteze dărâmarea Guvernului, în care și alianța are miniștri, cot la cot cu PSD și AUR. De altfel, liderul social-democrat Marcel Ciolacu le-a lansat și invitația: ,,Îi așteptăm pe cei din USR PLUS să termine cu baletul și să semneze”.
Dezolantă scenă politică. Dezolantă lupta pentru bani, pentru putere, pentru orgolii personale dusă între politicieni din linia întâi, unii imaturi politic, unii împinși în funcții mult prea mari pentru pregătirea și experiența lor, unii îmbătați de putere, unii lipsiți de cea mai elementară strategie de negociere politică. Dezolant și peisajul politic din Opoziție, cu un PSD și un AUR care flutură cu voioșie – și efect electoral – lozinci demagogice și populisme deșănțate ambalate ca strategie de guvernare. Rămâne speranța că mai sunt oameni lucizi și maturi politic în coaliția de guvernare, care vor reuși să oprească lucrurile înainte de dezastru. De un mare dezastru în perspectiva lui 2024. Iar apoi, după liniștirea apelor, după congresele de alegere a președinților PNL și, respectiv, USR-PLUS, îi vor trage din linia întâi pe cei care se fac, și direct, și indirect, responsabili de criza politică actuală.
(Text publicat în ,,Puterea a cincea”)
