O altă față pentru „Vrem mai mult bănet!”. Care a fost procentul de promovare la Bac în liceele tehnologice din județ

Dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic din România, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din doi elevi care frecventează aceste unități de învățământ trăiește și învață în mediul rural. Datele Ministerului Educației arată că dintre elevii liceelor tehnologice înscriși la examenul de Bacalaureat, aproape 6 la sută nu s-au prezentat, în timp ce dintre elevii filierei teoretice doar 0,9 la sută au absentat de la examen, arată o analiză realizată de „Salvați Copiii”, citată de HotNews. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere capătă o diferență de 30 la sută, o constantă de-a lungul anilor. De altfel, liceele cu profil tehnologic reprezintă 80 la sută din totalul liceelor aflate în comune.

Principalele concluzii ale analizei „Salvați Copiii”:

• Unul din doi elevi care frecventează liceele cu profil tehnologic trăiește și învață în mediul rural, unde se află 43 la sută dintre liceele cu acest profil (166 din 355);
• Dintre elevii liceelor tehnologice înscriși la examen, aproape 6 la sută nu s-au prezentat, în timp ce dintre elevii filierei teoretice, doar 0,9 la sută au absentat. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere educaționale capătă o diferență de 30 la sută, o diferență aproape constantă de-a lungul anilor;
• Județul Ilfov are cea mai scăzută rată de promovare la nivel național– 59 la sută, față de 80,5 la sută, media națională (după contestații);
• Cea mai mare rată de promovare este în București, cu 84,5 la sută de elevi care au obținut rezultate bune sau foarte bune și, în ordinea performanțelor, alte trei regiuni Sud-Est (82,57 la sută), Nord-Est (80,83 la sută) și Nord-Vest (cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic, după București) (80,63 la sută).

Prin analizarea datelor Ministerului Educației referitoare la performanțele elevilor la Bacalaureat 2023 se observă, conform „Salvați Copiii”, o corelație semnificativă între sărăcia materială și performanțele slabe înregistrate de elevi în anumite regiuni. Această constatare devine evidentă atunci când comparăm rezultatele examenului cu harta sărăciei și a deprivării materiale și sociale severe care delimitează statistic regiunile de dezvoltare ale României. Deși corelațiile nu sunt la fel de puternice ca în cazul comparării cu rezultatele Evaluării Naționale, este important de menționat că ele rămân semnificative în analiza informațiilor despre Bacalaureatul 2023, mai ales în regiunile din sudul și centrul României.

Aceste concluzii sunt evidente pentru regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia, caracterizate prin rate ridicate ale riscului de sărăcie și excluziune sociale (44,7 la sută, respectiv 37,1 la sută), în special în mediul rural. În aceste regiuni, doar 75,68 la sută, respectiv 73,91 la sută au promovat examenul de bacalaureat, departe de media națională de 80,5 la sută sau de performanțele elevilor din București (84,5 la sută), regiunile Nord-Vest (80,63 la sută), Nord-Est (80.83 la sută) și Sud-Est (82,57 la sută).

Situația din județul Ilfov (fără a lua în considerare reușita statistică a Capitalei) arată probleme serioase de promovabilitate din licee, vorbind despre cea mai scăzută rată la nivel național, de 59 la sută. La polul opus se află București, cu 84,5 la sută de elevi care au obținut rezultate bune sau foarte bune și, în ordinea performanțelor, alte trei regiuni: Sud-Est (82,57 la sută), Nord-Est (80.83 la sută) și Nord-Vest, cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic după București (80,63 la sută).

 O radiografie crudă

În România, dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din doi elevi care frecventează aceste unități de învățământ trăiește și învață în mediul rural. Aceste licee reprezintă, de altfel, 80 la sută din totalul liceelor aflate în comune. Referitor la rezultatele la liceele cu profil tehnologic, acestea reprezintă un alt argument al discrepanțelor economice uriașe dintre zonele urbane și rurale ori dintre regiunile de dezvoltare economică.

Analizând specific situația promovării la filiera tehnologică, constatăm că aceleași două regiuni din sudul țării (Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia) sunt codașele la promovare, doar trei din patru copii obținând media generală de cel puțin 6 (73,91 la sută și 75,68 la sută). Județul Ilfov se înscrie din nou printre cele mai puțin performante județe (35,7 la sută), fiind depășit însă, în mod negativ, de județele Călărași (35,2 la sută), Covasna (27,9 la sută) și Teleorman (25,9 la sută). La polul opus, pentru această filieră educațională, București înregistrează o rată de 71 la sută.

Deși contradictoriu la prima vedere, regiunea Sud-Est – din care face parte și județul Buzău – ce figurează în mod constant în ultimul deceniu ca fiind cea mai săracă regiune din România și una dintre cele mai dezavantajate economic din Uniunea Europeană, înregistrează, după București, rezultatele cele mai bune la datele generale de promovare din promoția curentă de elevi și, distinct, la rata de promovare pe filiera profesională. Această situație statistică poate fi explicată prin disparitățile uriașe pe care le regăsim între centrele economice și sociale puternice, precum Galați și Constanța, și mediul rural al județelor lor, potrivit organizației „Salvați Copiii”.

Pe de altă parte, în alte județe, precum Teleorman, Giurgiu, Covasna, Vaslui, Olt, Ialomița, Călărași, Harghita ori Ilfov, ale căror municipii nu capătă vreo semnificație economică comparabilă cu alte orașe mai dezvoltate, situația promovării pentru filiera tehnologică este dramatică, doar unul din trei copii care s-au prezentat la examen reușind să obțină media necesară pentru promovare.

 Care este situația la Buzău

În județul Buzău 11 licee care au în denumirea oficială titulatura „Tehnologic” au avut elevi înscriși la examenul de Bacalaureat de anul acesta; patru dintre acestea se află în municipiul Buzău, trei în municipiul Râmnicu Sărat, iar restul în mediul rural, chiar dacă vorbim despre „orașele” Pogoanele sau Pătârlagele.

Dincolo de considerațiile legate de sărăcia zonei în care ființează respectivele licee – notabilă este performanța Liceului Agricol Smeeni, cu un procent de promovare de 71,42 la sută -, nu trebuie să ne mai ascundem după deget și suntem obligați să spunem că aceste rezultate vin și din calitatea îndoielnică a actului educațional, consecință a calității slabe a cadrelor didactice și/sau a dezinteresului acestora față de tot ceea ce înseamnă școală. Chestiune care s-a observat fără putere de tăgadă pe parcursul grevei de la sfârșitul acestui an școlar, când „eroii” din învățământ au fost gata să îi sacrifice pe elevii din clasele a VIII-a și a XII-a (a XIII-a) pe altarul sloganului „Vrem mai mult bănet / Brutul îl vrem net”. Ca să le fie răsplătite performanțele precum cele de mai sus…