Educație

Nuvela, vedeta Bacalaureatului la Română

Examenul de Bacalaureat a început, ieri, cu prima probă la Limba română care le-a adus absolvenților, la subiectul III, nuvela, la fel ca la simulare. Atât la profilul uman, cât și la cel real, subiectele au fost aceleași; diferența a fost doar la subiectul III, unde absolvenții de la profilul uman au avut ca subiect ,,parti­cularitățile de construcție a unui personaj dintr-o ­nu­velă studiată”, în timp ce absolvenții profilului real au avut ,,particularitățile unei nuvele studiate”.

Chiar dacă cei mai mulți dintre elevii Colegiului Național ,,B.P. Hasdeu” nu se așteptau ,,să pice” nuvela, aceștia au mărturisut că s-au descurcat și speră să ia notă mare.

,,Nu mă așteptam să pice nuvela, dar m-am pregătit pentru toate operele”

,,În primul rând aș putea spune că dificultatea subiectelor a fost medie; la subiectul I am avut un text despre viața lui I. L. Caragiale în tinerețe, dificultățile pe care le-a întâlnit din cauza morții tatălui lui, ceea ce l-a transformat dintr-o fire rebelă într-un om cu voință puternică și care să poată să își susțină familia din punct de vedere financiar. Acesta avea două funcții, mi se pare că era copist și după aceea sufleur în cadrul unei trupe de teatru. La subiectul I B s-a vorbit despre greutățile vieții, mai exact, dacă greutățile vieții pot determina sau nu renunțarea la responsabilitățile de familie, iar eu am spus că nu, deoarece am considerat faptul că dacă implicarea este bilaterală asupra greutăților vieții și te des­chizi în fața familiei tale poți să treci mult mai ușor peste ele. Ironic, fiindcă are legătură și cu opera care a fost dată la subiectul III. A fost <Moara cu noroc>, sincer nu mă așteptam să pice, dar m-am pregătit pentru toate ope­rele. Am mers pe premisa faptului că dacă reușesc să înțeleg operele, pot să reușesc să mă exprim destul de coerent la eseu, mai ales dacă ai structura deja stabilită și ai lucrat cele 12 teste de antrenament. Îmi doresc să dau la facultate la Babeș-Bolyai din Cluj, pe partea de informatică”, a declarat David Bratosin, olimpic la Olimpiada de Tehnologia Informației.

,,A fost o probă destul de ușoară, pentru că am avut la subiectul trei aceeași operă pe care am avut-o și la simulare; a fost puțin șocant, eu nu mi-am pregătit foarte bine această operă, tocmai pentru că mai fusese la simulare, dar a fost în regulă. Vreau să dau la Medicină”, a declarat Eugen Piron, deținătorul medaliei de argint la Olim­piada Internațională Tuymaada din 2019. Eugen Piron a fost la un punct distanță de a face parte din lotul României la Olimpiada Internațională de Chimie de la Paris. Mai mult, în 2017 acesta a câștigat medalia de argint la Olimpiada Internațională de Științe din Olanda.

,,A fost destul de OK. Cumva mă așteptam să ne surprindă, să dea ceva studiat în clasa a X-a când am fost fizic la școală. Argumentarea mi s-a părut puțin dificilă, m-am gândit vreo două-trei minute dacă să fiu pro sau contra. În rest a fost destul de OK, vreau să mă duc la Academia de Studii Economice, la Administrarea Afacerilor în limba engleză”, a spus Teodor.

 

 

 

 

,,A fost bine, a fost cu noroc. Pot spune că mă așteptam să pice <Moara cu noroc>. Am avut emoții, s-au resimțit destul de tare; îmi doresc să dau la Medicină. Mă aștept să iau peste 9”, a declarat Monica Iordache.

 

 

 

 

 

,,A fost OK, cred că am scris destul de bine. Subiectele au fost aceleași ca la simulare, așa că ne-am descurcat la subiectul III. Am avut emoții la început, apoi m-am luat cu scrisul și au trecut. Vreau să dau la Medicină”, a spus Andreea.

Pentru absolvenți urmea­ză proba la Matematică pe care o vor susține astăzi și proba la alegere de miercuri. Primele rezultate vor fi afișate pe 5 iulie, iar rezultatele finale pe 9 iulie.

Pentru a fi declarat promovat la examenul de Bacalaureat 2021, un absol­vent de liceu trebuie să susțină toate probele de evaluare a competențelor lingvistice, digitale și scrise și să obțină cel puțin nota 5 la fiecare materie. Pentru a fi declarat admis, media trebuie să fie cel puțin 6.

,,Nota de trecere este asigurată prin rezolvarea cu atenție a subiectului I”

,,Subiectul examenului de Bacalaureat a urmărit, conform programei, capacitatea elevilor de a recepta mesajul unui text și de a exprima opinii pertinente asupra conținutului învățat. Astfel, accentul a căzut asupra laturii comunicativ-funcționale a obiectului de studiu. Subiectele au avut o complexitate medie, așa cum a și promis ministrul Educației în presă.

Concret, subiectul I a ve­rificat, prin punctul A, nivelul de comprehensiune a textului nonliterar la prima vedere. Primii trei itemi au vizat receptarea corectă a mesajului și susținerea lui cu o secvență justificativă (exercițiul 3), pe când următorii doi, de o complexitate ușor crescută, au cerut și interpretarea informației depistate în text și motivarea ei.   Astfel, sensul din text al secvenței <în toată vremea> ar fi că tânărului Caragiale mama sa îi dorește să fie întotdeauna susținut de ajutorul divin, două dintre îndeletnicirile care îi asigură venituri tânărului sunt de sufleur și de corector, iar principiul pe care părinții îl aplică în educarea lui Iancu este înțelegerea parțială: <cea mai bună metodă, a îngăduinții relative>. Motivul pentru care tânărul Caragiale comunică prin scrisori cu familia sa este  îndepărtarea fizică de membrii acesteia: nevoit să muncească, el nu mai locuiește cu mama și sora sa, dar le scrie frecvent, trimițându-le și bani. O tră­sătură a lui Caragiale este atașamentul față de familia sa, dovedit de ajutorul financiar constant pe care îl dădea mamei și surorii sale.

Subiectul I – punctul B a cerut formularea unei opinii asupra problematicii puse în discuție și susținerea ei cu două argumente adecvate, în dezvoltarea cărora se impuneau utilizate atât experiența personală și culturală, cât și informațiile textului dat la punctul A. Conținutul propus dezbaterii a fost abordabil, vizând o problematică a vârstei tinere (asumarea respon­sabilității în familie, indiferent de greutățile vieții), deci la îndemână și ușor de susținut, care să demonstreze capacitatea elevilor de a formula judecăți pentru a susține propriile valori. În același timp, elevii au putut demonstra prin acest text argumentativ coerența și coeziunea în gândire și în exprimare.

Subiectul II a verificat capacitatea lor de a aplica în analiza unui text liric necunoscut conceptele de teorie literară studiate, elementele de analiză tematică, structurală și stilistică. Autorul ales a fost Ion Vinea, poet de esență ­mo­dernă, versurile transmițând un mesaj tulburător despre ireversibilitatea drumului uman prin viață.

Subiectul III a vizat achizițiile de literatură română făcute în anii de liceu. Elevii au avut de pregătit cel puțin o operă literară compusă de fiecare dintre cei doisprezece autori canonici stabiliți de programa de anul acesta. A fost subiectul care a iscat întotdeauna cele mai mari emoții, deși valoarea lui este de 30 de puncte, spre deosebire de subiectul I care valorează 50 de puncte. Subiectul a cerut, la profil real, prezentarea particularităților de structură ale unei nuvele studiate, iar la uman – particularități de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată și este de presupus că mulți dintre elevi au ales <Moara cu noroc> de Ioan Slavici; de observat ar fi că aceeași operă a fost vizată și la simularea examenului de Bacalaureat de anul acesta.

Subiectele au fost de nivelul testelor de antrenament oferite de Ministerul Educației pentru exersare atât anul acesta, cât și anul trecut. Pentru un elev care s-a pregătit constant și a lucrat conștiincios cele 32 de teste de antrenament (cumulând cei doi ani), bacalaureatul la Limba română nu a pus niciun fel de problemă. Chiar și pentru cei mai slab pregătiți nota de trecere este asigurată prin rezolvarea cu atenție a subiectului I.

Totuși, trebuie să înțele­gem că cele aproape două semestre petrecute în mediul online și-au pus, probabil,  amprenta asupra elevilor noștri la nivelul obișnuinței de a lucra, de a se concentra, la nivelul disciplinei în învățare. Poate că au avut timp mai mult să se pregătească, dar sigur le-a lipsit interacțiunea directă cu profesorul care să îi mobilizeze constant și să le depisteze în timp util lipsurile. A fost o ge­nerație care a trebuit să dovedească, mai mult decât în oricare alt an, că are maturitatea de a-și conduce procesul de pregătire prin propria voință și rezultatele obținute vor dovedi valorile câștigate în acestă perioadă: conștientizare, implicare, seriozitate”, a declarat, pentru OPINIA, Nadia Popescu, profesor de Limba română la Liceul Teoretic ,,Alexandru Marghiloman”.

Articole similare