Restructurarea creditelor a fost principala rezolvare găsită de consumatori și bănci în urma negocierilor desfășurate în acest an în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
„Restructurarea creditelor a fost principala rezolvare găsită de consumatori şi bănci în urma negocierilor desfăşurate în acest an în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). De la începutul anului peste 2.640 de consumatori au solicitat o negociere cu băncile şi IFN-urile în cadrul CSALB. Principalele probleme pe care le-au semnalat au fost legate de dificultăţile întâmpinate în plata ratelor. Majoritatea dintre cele 680 de negocieri purtate de la începutul anului au avut drept rezolvare restructurarea şi reeşalonarea creditelor, diminuarea soldului, reducerea dobânzilor şi ştergerea datoriilor generate de întârzierile la plată. Soluţiile negociate prin intermediul conciliatorilor CSALB au avut ca principal obiectiv reducerea ratelor lunare şi ajustarea contractelor de credit la situaţiile financiare din prezent ale consumatorilor”, anunţă CSALB.
De la începutul anului, peste 2.640 de consumatori au solicitat o negociere cu băncile și Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) în cadrul CSALB. Principalele probleme pe care le-au semnalat au fost legate de dificultățile întâmpinate în plata ratelor. Majoritatea dintre cele 680 de negocieri purtate de la începutul anului au avut drept rezolvare restructurarea și reeșalonarea creditelor, diminuarea soldului, reducerea dobânzilor și ștergerea datoriilor generate de întârzierile la plată. Soluțiile negociate prin intermediul conciliatorilor CSALB au avut ca principal obiectiv reducerea ratelor lunare și ajustarea contractelor de credit la situațiile financiare din prezent ale consumatorilor.
CSALB are cel mai mare număr de cereri şi de dosare de negociere înregistrate într-un an, de la începutul activităţii (2016). De altfel, restructurarea şi reeşalonarea creditelor a fost, împreună cu refinanţările, principala opţiune de rezolvare a problemelor identificată de consumatori (33 la sută), potrivit sondajului CURS realizat în vara anului 2023, la cererea CSALB.
„Am dorit să parafrazăm cât mai fidel cererile pe care consumatorii le-au adresat CSALB, precum şi modul în care sunt redactate hotărârile în urma negocierilor intermediate de conciliatorii CSALB, din două motive: pentru a arăta că cererile de negociere sunt scrise într-un limbaj simplu şi este la îndemâna oricui întâmpină dificultăţi în plata ratelor să intre în dialog cu banca şi să preîntâmpine agravarea situaţiei financiare în care se află. Un al doilea motiv este pentru a evidenţia varietatea de situaţii cu care oamenii se pot confrunta, dar şi a soluţiilor care pot fi găsite în cadrul concilierilor. Din fericire, în cele 680 de cazuri din acest an, băncile, IFN-urile (într-o mult mai mică măsură) şi consumatorii au găsit rezolvări prin intermediul CSALB, iar oamenii au depăşit momentele financiare dificile în care s-au aflat. Aceste lucruri arată că instituţiile de credit au venit în sprijinul consumatorilor, dar şi faptul că asistăm la o creştere a nivelului de educaţie financiară în rândul populaţiei. Oamenii acţionează mai repede atunci când întâmpină greutăţi, se informează şi intră mai des în dialog cu banca sau cu IFN-ul. CSALB este una dintre aceste modalităţi de dialog, prin conciliere, şi ne bucurăm că soluţionarea amiabilă este accesată de tot mai mulţi consumatori şi bănci. Sunt semne ale sănătăţii financiare de care societatea românească dă dovadă în prezent“, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.
Cum a formulat o buzoiancă cererea de restructurare a creditului
Mulți români care nu și-au mai putut plăti ratele din diferite motive au formulat mai multe cereri către IFN-uri pentru a găsi o soluție cu privire la creditul pe care îl aveau. O buzoiancă, de exemplu, a primit și aprobarea. „Contract în curs cu banca, întârziere de plată 3 rate. Nu am job de 6 luni, iar firma soțului încasează greu facturile. Rog înțelegere pentru întârzieri. Practic, de un an plătesc lună de lună, dar am rămas cu restanțele. Solicit o reeșalonare și micșorarea ratelor. Menționez că în curând, am promisiune de angajare în domeniul vânzări-agribusiness, cu salariu peste medie”, așa sună cererea formulată de buzoianca V.P.
Soluția dată de conciliatorul Valentin Cocean și acceptată de părți a fost: „Se va proceda la restructurarea creditului acordat consumatoarei în sensul includerii sumelor restante în soldul creditului, prelungirea duratei contractului și acordarea unei perioade de grație de 6 luni în care consumatoarea va plăti o rată lunară de 50 lei. După perioada de grație rata va fi de 866 lei. Creditul rezultat va avea o perioadă de rambursare de 120 de luni și o dobândă fixă de 7 la sută”.
CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul acestei instituții. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă.
Falimentul personal, o soluție
Românii care sunt depăşiţi de datorii la bănci, impozite sau cei cu restanţe la asociaţiile de propietari au la îndemână o soluţie: falimentul personal.
Românii cu multe datorii la bănci, IFN sau altfel de datorii pe care le-au făcut la alte instituţii financiare pot aplica în cadrul acestui program. Este vorba despre Legea falimentului, care a intrat în vigoare în 2018.
Cei care intră în acest program trebuie să nu-şi mai fi achitat datoriile pe o perioadă de 90 de zile, iar suma să fie de cel puţin 15 salarii minime pe economie. Românii care aplică la acest program vor fi scutiţi de plata dobânzilor care curg pentru creditele pe care le-au obţinut în trecut.
Totodată, pe o perioadă de cinci ani, aceste credite vor fi suspendate, iar debitorul are timp suficient să-şi revină din punct de vedere financiar, iar mai apoi să-şi plătească datoriile către bănci.
Persoanele care fac această cerere nu trebuie să aibă cazier, trebuie să-şi declare sumele pe care le datorează şi dacă au sau nu bunuri pe care le deţin. Până la finalul lunii aprilie erau soluţionate aproape 100 de cereri de acest fel, mult mai multe faţă de anul trecut.
