Nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în 2022 în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitori), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitori), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori). Institutul Naţional de Statistică a lansat la finalul săptămânii trecute o publicaţie de sinteză care pune la dispoziţie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabilă la nivelul regiunilor de dezvoltare. Potrivit lucrării, mortalitatea cauzată de diabetul zaharat a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2008-2022, fiind aproape dublă în anul 2022, faţă de 2008 la nivel naţional. De asemenea, rata de obezitate pentru România se afla, în anii 2008 şi 2014, sub ţinta de 10 la sută populaţie obeză stabilită în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. În perioada 2008-2019, rata medie anuală de creştere a ponderii populaţiei obeze a fost de 3,33 la sută, iar, în perspectiva unei evoluţii asemănătoare, indicatorul ar putea ajunge la 15,6 la sută în anul 2030. Lucrarea mai arată că rata născuţilor vii de către mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constantă în perioada 2008-2022, (1,2 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2008 şi 1,3 în anul 2022).
„Rata sinuciderilor a scăzut în perioada 2008-2022, de la 11 decedaţi la 100.000 de locuitori în anul 2008, la 8,9 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -1,48 la sută. Prin menţinerea ratei medii anuale de creştere din perioada 2008-2022, la nivel naţional, ţinta de reducere cu o treime a mortalităţii cauzate de sinucideri poate fi atinsă (6,7 decedaţi la 100.000 de locuitori) în anul 2040. Un număr de 6 judeţe au atins deja ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri, respectiv Bacău, Gorj, Sibiu, Suceava, Teleorman şi Vâlcea. Prin menţinerea ratei medii anule de creştere din perioada 2008-2022, un număr de cinci judeţe vor atinge ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri până în anul 2030, respectiv Bihor, Caraş-Severin, Covasna, Ilfov şi Sălaj”, arată lucrarea INS.
Comparativ cu anul 2008, în anul 2022, cinci judeţe (Bihor, Covasna, Iaşi, Ilfov şi Vâlcea) au avut cea mai mare scădere, de aproximativ 6 decedaţi la 100.000 de locuitori, cu o rată medie anuală de creştere cuprinsă între -1,97 şi -6,23 la sută. La polul opus se situează judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dolj, Harghita şi Mehedinţi, unde au fost înregistrate creşteri ale numărului de decese.
„În anul 2022, nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitori), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitori), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori)”, arată lucrarea.
Lucrarea a fost elaborată, pe baza ultimelor date statistice disponibile, de un grup de experţi ai Institutului Naţional de Statistică din cadrul proiectului privind dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României – 2030 (SNDDR 2030), coordonat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
În perioada 2008-2022 rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare, diabet şi de bolile respiratorii a crescut la nivel naţional cu rate medii anuale de creştere de 1,09 la sută, 4,64 la sută şi respectiv de 7,76 la sută. La nivel regional, rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare şi respiratorii avea aceeaşi tendinţă de creştere în toate regiunile de dezvoltare, cea mai mare rată medie anuală de creştere, în perioada 2008-2022, înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov (9,53 la sută) pentru rata mortalităţii cauzată de bolile respiratorii, iar pentru rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare în regiunea Sud-Est (2,11 la sută).
Rata mortalităţii neonatale (0-27 zile) a scăzut în perioada 2008-2022, de la 6,2 decedaţi la 1.000 născuţi-vii în anul 2008, la 3,5 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -4,06 la sută. Comparativ cu anul 2008, în anul 2022 la nivel de judeţ, în Caraş-Severin şi Satu Mare au fost înregistrate scăderi semnificative, de aproximativ 7 decedaţi la 1.000 născuţi vii, cu o rată medie anuală de creştere de -5,31 la sută, respectiv -5,95 la sută.
La polul opus se situează judeţele Giurgiu, Hunedoara, Sălaj şi Teleorman, unde au fost înregistrate creşteri ale deceselor. În anul 2022, între judeţe există discrepanţe mari, nivelul cel mai ridicat al ratei mortalităţii neonatale a fost înregistrat în judeţul Sălaj (7 decedaţi la 1.000 născuţi vii, cu o rată medie anuală de creştere de 0,89 la sută), iar cel mai scăzut în judeţul Ialomiţa (0,9 decedaţi la 1.000 născuţi vii, cu o rată medie anuală de creştere de -13,93 la sută).
Cele mai multe decese neonatale au loc în prima săptămână de viaţă, iar principalele cauze sunt naşterea prematură, complicaţiile legate de naştere (asfixia sau lipsa respiraţiei la naştere), infecţiile şi malformaţiile congenitale.
Mortalitatea cauzată de diabetul zaharat a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2008-2022, fiind aproape dublă în anul 2022, faţă de 2008 la nivel naţional.
Rata medie anuală de creştere pentru rata mortalităţii cauzată de diabet din perioada 2008-2022 a înregistrat valori pozitive cuprinse între 1 la sută în regiunea Centru (16,2 decedaţi la 100.000 locuitori) şi 12,10 la sută în regiunea Sud-Muntenia (48,5 decedaţi la 100.000 locuitori) în anul 2022.
În acelaşi timp se observă o tendinţă de scădere a ratei mortalităţii cauzată de diabet, cea mai importantă scădere înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov de 4,0 decedaţi la 100.000 locuitori în anul 2022 cu o rată medie anuală de creştere de -3,72 la sută în perioada 2008-2022. Abordarea UE şi în consecinţă şi a României în ceea ce priveşte bolile netransmisibile implică pe de o parte un răspuns integrat, axat pe prevenire în toate sectoarele şi domeniile de politică, şi pe de altă parte iniţiative de consolidare a sistemelor de sănătate.
În perioada 2008-2022 rata mortalităţii copiilor sub 5 ani s-a îmbunătăţit înregistrând valori de la 12,9 în anul 2008 la 7,4 decedaţi sub 5 ani la 1.000 născuţi vii în anul 2022 şi o rată medie anuală de creştere de -3,89 la sută, dar cu menţinerea unor valori încă ridicate. Dacă această rată medie anuală de creştere din perioada 2008-2022 se menţine, rata mortalităţii copiilor sub 5 ani poate ajunge la 5,4 decedaţi la 1.000 născuţi vii în anul 2030.
Tendinţa de reducere a ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani se menţine în toate regiunile de dezvoltare în perioada 2008-2022, cea mai mare scădere fiind înregistrată în regiunea Sud-Muntenia (-7,2 decedaţi la 1.000 născuţi vii) şi cea mai mică în regiunea Centru (-3,9 decedaţi la 1.000 născuţi vii), în anul 2022 comparativ cu anul 2008. În anul 2022, nivelul ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani la 1.000 născuţi vii a înregistrat cea mai mare valoare în regiunea Sud-Est (8,7 decedaţi) iar cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (3,6 decedaţi) diferenţa între aceste regiuni fiind de 5,1 decedaţi sub 5 ani la 1.000 născuţi vii.
