Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă că, luni, a fost obţinută autorizaţia de construire pentru Memorialul „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat şi Centrul Educaţional privind Comunismul în România. Autorizaţia a fost emisă de Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, în urma documentaţiei depuse de IICCMER în data de 28 aprilie a.c., arată comunicatul de presă al Institutului.
În mod concret, în acest moment IICCMER deţine toate documentaţiile necesare şi a obţinut toate avizele necesare implementării acestui proiect finanţat de Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu 9 milioane de euro, instituţia fiind la zi cu îndeplinirea activităţilor asumate prin contractul de finanţare semnat cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
După obţinerea autorizaţiei de construire, gestionarea etapelor ulterioare (organizarea licitaţiei şi monitorizarea executării lucrărilor) ar urma să revină Companiei Naţionale de Investiţii, în calitate de structură de implementare, în condiţiile cadrului legal instituit prin Ordonanţa de urgenţă nr. 173 din 8.12.2022.
„Un proiect ai cărui primi paşi importanţi au fost realizaţi în mandatul de preşedinte executiv al domnului Andrei Muraru (2012-2014), din a cărui echipă managerială au făcut parte doamna Adelina Ţînţariu şi domnul Dan Mihai Ţălnaru, a ajuns la final din perspectiva documentaţiei necesare. Mă bucură faptul că, într-un an de la preluarea acestei demnităţi, pot spune că am asigurat toate condiţiile pentru ca proiectul pe care l-am asumat ca fiind prioritar să poată fi realizat în mod concret. Adresez, în numele IICCMER, mulţumiri tuturor celor care, instituţional şi personal, ne-au susţinut în demersurile noastre, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, proiectanţilor şi celor care au iniţiat şi dezvoltat conceptul curatorial, colegilor din Institut şi domnului Ştefan Rădulică, managerul proiectului. Subliniez, de asemenea, că în toată această perioadă am beneficiat de sprijinul constant acordat de Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Politicile Memoriei, deputatul Alexandru Muraru, căruia, de asemenea, îi mulţumesc. În condiţiile în care Istoria comunismului în România va deveni, odată cu noile legi ale educaţiei, disciplină obligatorie în liceu, statul român va putea pune la dispoziţia tinerelor generaţii, începând din 2026, un spaţiu de memorializare a trecutului comunist, de onorare a victimelor acestui totalitarism şi, în acelaşi timp, de consolidare a valorilor democratice”, a declarat prof. univ. dr. Florin-Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER, potrivit sursei citate.
La rândul său, reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru, spune că prin demersurile comune, prin implicarea IICCMER şi a tuturor instituţiilor implicate care promovează politicile memoriei, a fost reuşită includerea acestui obiectiv în PNRR. „Când politicile memoriei şi educaţia se contopesc într-o viziune şi o strategie clară, se creează o punte solidă între trecutul şi viitorul generaţiilor noastre. Avem astăzi această şansă de a oferi urmaşilor noştri o mostră palpabilă a unei părţi de istorie pe care trebuie să ne-o asumăm, să o conştientizăm şi să nu o mai repetăm. Prin demersurile noastre comune, prin implicarea IICCMER şi a tuturor instituţiilor implicate care promovează politicile memoriei, am reuşit să prindem acest obiectiv în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar astăzi suntem cu un pas mai aproape în realizarea acestui obiectiv fundamental pentru memoria publică şi instituţională din România. Memorialul Închisoarea Tăcerii din Râmnicu Sărat va fi un loc de reflecţie asupra temelor sensibile din societate pentru publicul atent la valorizarea memoriei şi o provocare a modului în care spaţiul politic şi decizional se implică şi oferă o recunoaştere corectă a consecinţelor tragediilor regimurilor criminale sau autoritare din România ultimilor decenii. Cu toate astea, pe lângă monumentele care stau mărturie acelor vremuri, trebuie să continuăm să contribuim activ la conştientizare prin educaţie şcolară, iar introducerea materiei Istoria Comunismului în România, ca disciplină obligatorie pentru liceu în proiectul Legii învăţământului preuniversitar, este un prim pas în direcţia potrivită. Felicitări preşedintelui executiv Daniel Şandru, pentru implicarea exemplară în realizarea acestui proiect esenţial pentru memoria României!”, a explicat Alexandru Muraru, conform sursei menţionate.
Cîrjan: „Un vis este pe punctul să devină realitate”
De asemenea, primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, precizează că obţinerea autorizaţiei de construire a obiectivului „Închisoarea Tăcerii” în municipiu este un pas importat făcut pentru memoria victimelor închisorilor comuniste din România. „Sunt bucuros să anunţ că a fost emisă autorizaţia de construire pentru obiectivul ce vizează <Închisoarea Tăcerii> din Municipiul Râmnicu Sărat. Este un pas important în direcţia realizării acestui obiectiv extrem de important pentru memoria victimelor închisorilor comuniste din România. Un vis este pe punctul să devină realitate, iar o investiţie care aşteaptă de peste douăzeci de ani să fie realizată mai are nevoie doar de o singură etapă, cea a procedurii licitaţiei pentru contractarea lucrărilor de execuţie. Le mulţumesc tuturor acelor care au făcut posibilă această investiţie, reprezentanţilor IICCMER şi ai Guvernului României!”, a declarat Sorin Cîrjan, potrivit comunicatului de presă.
Prin acest proiect, IICCMER îşi propune să aducă la cunoştinţa publicului din România şi nu numai un subiect mai puţin cunoscut al istoriei noastre recente şi anume regimul de exterminare practicat de autorităţile comuniste împotriva „duşmanilor poporului” în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în perioada 1945-1963. Asemenea altor spaţii recluzionare de pe harta gulagului românesc, închisoarea de la Râmnicu Sărat a devenit un loc în care autorităţile comuniste au aplicat un regim de exterminare lentă, fizică şi psihică a opozanţilor, prin izolarea totală de familii şi societate, prin înfometare şi condiţii inumane de trai şi prin lipsa asistenţei medicale. Penitenciarul s-a remarcat prin restricţii extreme, deţinuţii politici supranumindu-l „închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical şi tortura au dus la decesul multor personalităţi închise aici.
