A crescut consumul de droguri în timpul pandemiei, conform unui studiu publicat anul acesta de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT). La nivel european se înregistrează o gamă din ce în ce mai variată a drogurilor de o puritate sau potență tot mai mare.
Piața drogurilor nu pare să fi fost afectată prea mult de pandemie, iar traficanții au găsit noi metode de a introduce drogurile în țară, fie modificându-și rutele, fie metodele. Astfel, deși restricțiile legate de pandemie par să fi afectat, inițial, vânzarea cu amănuntul, traficanții au găsit căi noi pentru transportul și distribuția drogurilor, prin adoptarea de noi tehnologii. „Vânzătorii și cumpărătorii de droguri par să se fi adaptat, recurgând mai des la servicii de mesagerie criptată, la aplicațiile platformelor de socializare, la surse online și la servicii de livrare prin poștă și la domiciliu. Acest lucru alimentează îngrijorarea că un posibil impact pe termen lung al pandemiei va consta în digitalizarea suplimentară a piețelor de droguri”.
Conform raportului OEDT, „datele disponibile sugerează că nivelurile de consum ale majorității drogurilor par să fi scăzut în general în timpul perioadelor inițiale de izolare, revenind apoi după ridicarea restricțiilor. O comparație cu 2019 pe baza acestei surse de date pare să sugereze un consum general similar pentru majoritatea drogurilor, ba chiar niveluri mai mari în mai multe orașe”.
Bărbații conduc în statisticile la nivel european, cu 50,6 milioane, consumând mai des decât femeile, care numără 32.8 milioane. Cel mai încercat drog rămâne canabisul, urmat de cocaină, heroină, MDMA și amfetamine. Se observă un trend ascendent îngrijorător și în ceea ce privește consumul de benzodiazepine, medicamente psihoactive recomandate în cazul tulburărilor de anxietate, crizelor epileptice sau insomniilor. Utilizarea crescută denotă nu numai accesul facil la aceste substanțe, ci și apariția unor tulburări mintale, ca o consecință a pandemiei, conform aceluiași raport.
La nivel național, în anul 2020, „din cele 17.019 de dosare de trafic de droguri (7.814 au fost cauze nou înregistrate), au fost soluționate 7.006, față de 7.248 soluționate în 2019. Cifrele indică o scădere cu 4,74 la sută vizând cauzele de soluționat, cu 15,19 la sută vizând cauzele nou înregistrate și cu 3,34 la sută în ceea ce privește cauzele soluționate. Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 1.279 (979+300) de cauze, față de 1.124 (752+372), cauze în anul 2019 (creștere cu 13,79 la sută), cu 2.155 inculpați trimiși în judecată, față de 1.817 inculpați trimiși în judecată în 2019 (creștere cu 18,60 la sută), dintre care 750 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 651 inculpați arestați preventiv în anul 2019 (creștere cu 15,21 la sută)”, scrie hotnews.ro.
Anul trecut au fost confiscate 122,80 kg droguri de mare risc și 2.314,85 kg droguri de risc. De asemenea, au fost indisponibilizate 6.229.867 comprimate droguri de mare risc (cea mai mare captură de droguri de acest tip realizată vreodată în România) și 8.230 comprimate droguri de risc. Municipiul București rămâne fruntaș în ceea ce privește consumul de heroină, însă există îngrijorări cu privire la apariția laboratoarelor de producție în țară. „Pentru prima dată, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în România, se situează noile substanțe psihoactive (NSP) – 6,3 la sută. Urmează: canabis – 6,1 la sută, cocaină/crack -1,6 la sută, medicamente fără prescripție medicală – 1,5 la sută, ecstasy – 1,0 la sută, heroină – 0,9 la sută, LSD – 0,5 la sută, amfetamine – 0,2 la sută, solvenți/inhalante – 0,1 la sută”, specifică Raportul Național privind situația drogurilor din România.
Buzăul se află într-o zonă de risc mediu (ponderi între 1 la sută și 4.9 la sută) în ceea ce privește urgențele medicale cauzate de consumul excesiv de droguri, alături de județe precum Brașov, Călărași, Mehedinți sau Alba. În 2019, în Regiunea Sud-Est – care cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea – rata infracționalității la regimul drogurilor a fost de 5,54 infracțiuni la 100.000 locuitori, fiind condamnate 141 de persoane. Conform Agenției Naționale Antidrog, „s-au regăsit 197 hotărâri judecătorești definitive pronunțate în această regiune, în 62 dintre acestea fiind dispusă măsura confiscării pentru 454.189 lei, 1.250 euro și 36 leva bulgărească”.
România se află pe una dintre rutele balcanice, ce cuprind Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Bulgaria-România-Ungaria și țări ale Europei de Vest. Portul Constanța rămâne unul dintre cele mai importante noduri de introducere a drogurilor, observându-se o implicare crescută atât a traficanților români, cât și a celor din statele balcanice.
