Lăcustele distrug ce a rămas în urma secetei. Buzăul, următoarea țintă?

Invazia de lăcuste din Tulcea a creat panică în rândul fermierilor care erau deja afectați de seceta pedologică. Suprafețe întregi de culturi au fost atacate de roiuri imense de insecte, iar peste 100 de hectare de porumb au fost distruse. „Deci, ne-au invadat lăcustele! Anul e bun: secetă, arşiţă, foamete. Sună a molimă biblică”, se plâng fermierii.

În doar câteva zile, roiuri de lăcuste au invadat câmpurile din câteva localități din județul Tulcea. Aproximativ 200 de hectare de teren agricol din comunele Greci şi Măcin au fost afectate de aceste insecte, potrivit gândul.ro.

Fermierii sunt disperați că îşi pierd culturile din cauza lăcustelor, după ce că oricum acestea erau afectate de secetă. Primarii celor două localități aşteaptă acum avizul de mediu pentru a putea împrăştia soluţiile de combatere a insectelor.

Biologii avertizează că, dacă nu sunt stârpite, următoarea generație va ataca județele Galați, Brăila, Constanța, Ialomița și Buzău. Dacă găsesc hrană din abundență, lăcustele se pot înmulți rapid. O generație nouă apare la fiecare 55 de zile.

Insectele care au atacat culturile din Tulcea sunt din două specii, spun biologii. Prima, lăcusta migratoare, poate călători 130 kilometri într-o zi. Pe un kilometru pătrat se pot strânge până la 80 de milioane de exemplare. Un milion de lăcuste din această specie, mănâncă într-o zi o tonă de mâncare. A doua specie, lăcusta rufoasă, are o lungime de până la 22 mm, și poate supraviețui până în decembrie.

Chiar dacă biologii spun că există posibilitatea ca lăcustele să se înmulțească și să atace și alte cinci județe din apropiere, la Buzău fermierii nu trebuie să se îngrijoreze, momentan. Nu există un asemenea pericol, spune Cosmin Florea, directorul Direcției Agricole Buzău: „Nu cred că vor ajunge și la Buzău”.

Potrivit calculelor făcute de Organizația Națiunilor Unite, într-o singură zi, un roi de circa 200 de milioane de lăcuste poate mânca hrana a 90 de mii de oameni.

Și în urmă cu 20 de ani, sute de terenuri agricole din județele din sud estul țării au fost devastate de lăcuste. Autoritățile au intervenit rapid și au împrăștiat cantități uriașe de insecticid.˝

2 la sută din culturi sunt afectate integral

2022 este caracterizat de o perioadă de secetă care s-a instalat mai devreme decât de obicei, motivul fiind nivelul scăzut de apă din lipsa precipitațiilor. La Buzău încep să se simtă deja consecințele. Chiar dacă nu este un an la fel ca cel din 2020, producțiile fermierilor buzoieni sunt foarte slabe. Producțiile de grâu din acest an sunt cu mult sub așteptările fermierilor, iar porumbul și floarea-soarelui sunt aproape complet distruse de secetă. Singura speranță a fermierilor, în lipsa unor sisteme de irigații, stă în despăgubirile de la stat. Deocamdată, nu se ştie dacă vor primi aceşti bani, însă fermierii au demarat procedurile pentru a depune cât mai repede toate documentele care arată cât de mare este calamitatea din teren. Pentru a-i ajuta pe agricultori, prefectul Daniel Ţiclea a organizat o întâlnire cu toţi primarii din zonele calamitate cărora le-a explicat cum trebuie completate documentele şi când trebuie depuse, conform noilor modificări cuprinse în ordinul comun M.A.D.R.-M.A.I.

„Fenomenul cu seceta este foarte profund, sunt multe zone ale țării, pornind de la Buzău, până către nordul Moldovei și alte zone, unde și culturile de toamnă, și culturile de primăvară au fost foarte afectate. Şi este foarte complicată problema pentru agricultori. Cei care sunt afectați trebuie să primească despăgubiri, altfel nu rezistă, pentru că zicem că prețul grâului e 1.700 de lei, dar costurile de producție, având în vedere motorina foarte scumpă, având în vedere electricitatea, având în vedere îngrășămintele chimice care costă extraordinar de scump, toate aceste elemente de costuri îi fac să lucreze și ei aproape în pierdere”, transmite Aurel Popescu, președintele Rompan.

„Au mai fost ani grei, sigur, anul 2020, pe care l-am fi vrut uitat şi nu am fi vrut să trecem printr-o situaţie de acest fel. Totuşi, eu zic că este mult mai bine decât în 2020, pentru că la grâu, de exemplu, atunci nu s-au făcut mai mult de 400-500 de kilograme la hectar, ceea ce, de data asta, eu zic că avem o altă producţie”, a spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău. Acum, media la un hectar de grâu ar putea ajunge la 2.000 de kilograme, mai bine comparativ cu anul 2020, dar mai slab față de anul trecut.

Cât despre porumb și floare, și aici sunt probleme, spune Cosmin Florea, dar, dacă mai plouă este posibil să se facă ceva. Cu toate acestea, sunt zone în județ unde culturile sunt afectate în proporție de sută la sută, iar aici nu mai sunt șanse să se mai cultive ceva. Procentul nu este foarte mare, aproximativ 2 la sută din suprafața cultivată, respectiv 2.000-3.000 de hectare.

La data de 11 iulie, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura de porumb neirigat prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute în Dobrogea și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Transilvania, Banat și Crișana, local în nordul, estul, sudul sud-vestul Munteniei, sudul și estul Olteniei. Gradul de aprovizionare cu apă al solului se situează la limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime în cea mai mare parte a Olteniei, local în nodul, nord-vestul, vestul, sudul și centrul Munteniei, nordul, nord-estul și izolat centrul Moldovei, sud-estul Crișanei, nord-estul Banatului. Potrivit Meteo România, la Buzău este o secetă pedologică puternică, rezerva de umiditate din sol fiind foarte scăzută, în ciuda precipitațiilor din ultimele zile.

Fermierii care au cultivat rapiță au dat lovitura

Nu toți fermierii din țară lucrează în pagubă într-un an 2022 lovit de o secetă cruntă. Cei care au pariat pe o anumită plantă se bucură de profituri uriașe.

În ultimii ani, culturile de rapiță au fost printre cele mai profitabile din România. Destinată frecvent în industria biodiesel, rapița este cultivată în țara noastră pe suprafețe tot mai extinse, pentru a produce ulei de calitate, nutreț pentru hrana animalelor sau miere de albine. Fermierii din România care au optat în 2022 pentru aceste culturi au dat lovitura.

Și la Buzău fermierii s-au bucurat de o cultură bogată; au fost situații în care fermierii au obținut și 2.500 de kg la hectar. „Se pare că rapiţa într-adevăr, acolo unde cultura a fost înfiinţată la momentul potrivit, a beneficiat şi de un aport hidric mai mare, avem suprafeţe şi de 3 tone la rapiţă, şi de 2,5 tone, dar chiar şi de 3,800 – 3,900 tone, deci iată că rapiţa, chiar dacă la nivel de judeţ avem aproximativ 14.500 de hectare, deci o suprafaţă relativ mică, totuşi producţiile sunt bune în detrimentul suprafeţelor cu grâu, unde au suferit pierderi mai mari vis-a-vis de rapiţă”, a completat Cosmin Florea.

Petre Daea,vizită nocturnă la Buzău

Noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a transmis vineri un mesaj fermierilor români, după preluarea mandatului, anunţând că va intra imediat „în dispozitivul de lucru”, în aşa fel încât obiectivele prevăzute în programul de guvernare să fie realizate la timp. Zis și făcut! Pentru a vedea care este starea culturilor de la Buzău, Petre Daea a făcut o vizită neașteptată… seara.

„Agricultura nu ține cont de anotimp, de zi sau noapte, ori de data din calendar. Este și motivul pentru care Petre Daea a ținut să vadă singur starea culturilor, imediat după învestirea în funcția de ministru. La Buzău a ajuns noaptea, dar asta nu l-a oprit din a merge direct pe câmp să evalueze pagubele făcute de secetă. Aceasta creează probleme majore agricultorilor din toată țara și cere o intervenție rapidă. Iar asta este și ceea ce face Petre Daea! Am toată încrederea că va veni în cel mai scurt timp cu soluții pentru fermieri și sistemul de irigații, lucruri vitale pentru securitatea alimentară a României”, a scris pe Facebook Romeo Lungu, deputat social-democrat de Buzău.

Directorul general al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), buzoianul George Sava, a făcut un apel la ministrul agriculturii, Petre Daea, să reia demersurile la Canalul Siret-Bărăgan: „Domnule Ministru Petre Daea, reluați demersurile la Canalul Siret Bărăgan începute în 2019! Aveți alături de dumneavoastră toți fermierii din județele Buzău, Vrancea, Ialomița, Brăila precum și din toată țara când vorbim de irigații. Pământul câștigat și stropit cu sânge de înaintașii noștri din Războiul de Independență și Războiul de Reîntregirea a României Mari trebuie stropit cu apă din Siret și Buzău. Astfel viață pierdută a înaintașilor va renaște prin plantele ce vor hrăni milioane de suflete în fiecare an”, a fost mesajul transmis de către directorul ADS, imediat după ce Petre Daea a depus jurământul.