Actualitate

Lacul Meledic, o curiozitate a naturii

Zona de munte a județului Buzău oferă numeroase locuri ideale pentru relaxare, iar apropierea relativă față de oraș face ca micile escapade să fie mai mult decât binevenite. Odată cu conferirea titlului de Geoparc UNESCO Ținutului Buzăului, este de așteptat ca și interesul turiștilor pentru obiectivele turistice cuprinse în acest areal să crească, iar ele să devină puncte de atracție atât la nivel național, cât și, de ce nu, internațional. La frumusețile peisajelor se adaugă și istoriile sau legendele ce le înconjoară și care conferă un aer enigmatic obiectivelor turistice din Buzău.

Impresionat de frumusețea locului a fost și scriitorul Alexandru Vlahuță, care a dedicat un întreg capitol Meledicului, în binecunoscuta sa lucrare „România Pitorească”: „Suntem la Meledic, una dintre cele mai largi deschizături din Carpaţii Buzăului. Măgura pe care stăm — un vârf înalt de unde privim toată valea Meledicului şi munţii depărtaţi cari-o înconjoară — se cheamă «Gruiul Haiducilor». Un mândru castel se ridică pe marginea lacului, flori ne-mpresoară, stelele tremură-n lac, lin clincătă pe vale apele Slănicului”.

Cinci secole de la prima atestare a Lacului Meledic

De Lacul Meledic probabil că toți buzoienii au auzit, iar mare parte dintre ei l-au și văzut. Aflat la 50 de kilometri de oraș, ochiul de apă se găsește pe Platoul Meledic, o arie protejată, care cuprinde numeroase alte obiective de interes, precum peșteri, lacuri, dar și o varietate a florei și faunei. Lacul Meledic a fost atestat pentru prima oară în anul 1552, anul acesta împlinindu-se exact 500 de ani de la prima sa mențiune, respectiv, printr-o danie făcută de domnitorul Radu de la Afumați prin frații Neagu şi Radu Braga pentru faptele lor de vitejie.

„El este atestat documentar din 5 februarie 1522, printr-o danie pe care o face domnitorul Radu de la Afumaţi prin fraţii Neagu şi Radu Braga pentru faptele lor de vitejie. Apoi la domnia ţării vine Vlad Vintilă Voievod şi el este frate cu Radu de la Afumaţi şi primeşte şi el o parte din moşia Meledicului. Meledic în limba greacă înseamnă loc de popas, loc de odihnă”, spunea Valeriu Beșliu, fostul primar al comunei Mânzălești, într-un interviu pentru digi24.ro.

Lacul are o adâncime de șapte metri și se întinde pe o suprafață de un hectar, însă amatorii de înot trebuie să știe că apele sale sunt destul de înșelătoare, iar temperatura scade brusc la un metru distanță de mal. Pescarii sunt bineveniți aici, mai ales vara, iar iubitorii de natură se pot instala confortabil pe pajiștile din jurul lacului.

Cel mai curios lucru legat de întinderea de apă este faptul că este un lac de apă dulce, deși se află așezat pe un masiv de sare. Unele surse îl indică drept singurul de acest fel din lume și o curiozitate a naturii. Acest lucru a fost posibil pentru că, de-a lungul anilor, depunerile de aluviuni s-au sedimentat pe fundul lacului și nu au mai permis sării să pătrundă. Tot în apropierea lacului se află și câteva izvoare minerale, cunoscute de cel puțin două sute de ani.

Legenda comorii căzute în apă și peșterile de sub lac

Există numeroase povești legate de existența Lacului Meledic, unele indicându-l drept loc de pierzanie, iar altele drept păstrător al unor comori nebănuite. Cea mai cunoscută legendă spune că la sfârșitul anului 1800, un car plin cu butoaie cu apă minerală s-ar fi prăbușit în lac. Neîncrezători că butoaiele ar conține doar apă, oamenii locului au crezut că acolo erau, de fapt, comori și au încercat să sece lacul pentru a ajunge la presupusele comori aflate pe fundul acestuia. În zadar, însă, iar neputința de a seca ochiul de apă, precum și pericolele care îl înconjoară, i-au adus renumele de Lac fără fund, spunându-se că cei ce se încumetă să înoate aici nu mai ajung niciodată la suprafață.

„Bivolii s-au înecat şi cel care conducea şi urmaşii lui au vrut să vadă dacă acolo sunt valori materiale ascunse. Chiar au încercat să dea drumul la apa lacului, să-l sece şi să ia acele comori şi n-au reuşit să dea drumul la apă, să sece tot lacul şi din această cauză i-a rămas denumirea de Lacul fără fund”, mai spunea Valeriu Beşliu, pentru aceeași sursă.

Încă o curiozitate de neratat pentru vizitatorii Lacului este Peștera 6S Meledic, cea mai mare peșteră sărată din Europa și a doua cea mai mare din lume. Aceasta are o lungime de 1.220 metri și o denivelare de 32 metri. Din cauza alunecărilor provocate de ploi, intrarea în peșteră este aproape blocată. Cu toate acestea, priveliștile din interior indică fenomene geologice fascinante, care au avut loc într-un trecut îndepărtat: stalactite alb, roz, galben, roșu aprins, cenușiu și maroniu, precum și un mic număr de stalagmite, cu înălțimi de câțiva centimetri și grosimi de 5 – 8 cm. Stalactitele ajung până la 1,5 m lungime cu grosimi de 30 cm, la bază, adesea schimbându-și poziția de la verticală la vârfuri în linie frântă. Cu toate acestea, pe site-ul Consiliului Județean Buzău se menționează faptul că intrarea în peșteră este în prezent interzisă, din motive de siguranță.

Sculpturile din preajma Lacului Meledic

Nu doar fenomenele naturale fascinează la Lacul Meledic, ci și operele de artă aflate în jurul acestuia, sculpturi care contribuie la aerul de mister al locului. Un număr de 25 de astfel de opere se află în zonă, aparținând unei tabere de sculptură, inițiată în iunie 2001 de Cornelia Ionescu Ciurumelea, împreună cu profesorul Dumitru Cristea, și acesta din urmă fost primar de Mânzălești.

„Oamenii care au făcut aceste sculpturi sunt toţi din judeţul Buzău. Trăgeau la sorţi buşteanul respectiv, din care trebuia să facă sculptura, nimeni nu venea deja cu ideea, în funcţie de lemnul respectiv ieşea sculptura”, explica Cecilia Petrescu, ghid turistic, pentru aceeași sursă. „Simbolurile sunt foarte variate, personaje istorice, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, călugări, au fost şi unele mai abstracte”, adaugă Cecilia Petrescu.

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker