Actualitate

La Spitalul de Neuropsihiatrie Săpoca, schimbarea a ţinut o săptămână: fostul manager din nou la butoane

La trei luni de la crima multiplă care a îngrozit o ţară întreagă, Spitalul de Neuropsihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca este condus de acelaşi manager aflat în funcţie la acesl moment. Medicul epidemiolog ­Vio­rica Mihalaşcu, care îşi dăduse demisia a doua zi după incident, a revenit pe funcţie, potrivit unor surse interne, după o câteva zile de la tragedie, după ce directorul economic, numit interimar de fostul mi­nistru Sorina Pintea, a renunţat la atribuţii, depăşit fiind de situaţie. Astfel, Mihalaşcu a fost numită interimar, interimat care nu poate fi mai lung de 45 de zile. Dovadă că fostul manager este iar la conducerea spitalului, este prezenţa numelui Vioricăi Mihalaşcu pe ultimul anunţ de organizare a unui concurs pentru ocuparea a nouă posturi contractuale de execuţie în unitatea sanitară, publicat în data de 8 noiembrie 2019.

Schimbarea a durat, astfel, o săptămână.

119 cazuri de agresiuni într-un an

Potrivit raportului prezentat de fostul ministru al Sănătăţii, în urma controalelor efectuate în spitalele de psihiatrie din ţară, situaţia din Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca, în care în luna august un pacient a omorât alţi şapte pacienţi cu suportul pentru perfuzii, se datorează unei serii de neglijenţe ale personalului medical – asistente, medici, director de spital, care au dus la tragedia din august.

Doar la Săpoca, în ultimul an, au fost 119 cazuri de agresiuni – de la loviri, la înjurături – potrivit unui răspuns al spitalului, la solicitarea ,,Newsweek România”.

În ultimii cinci ani, două cazuri grave de agresiune au mai fost înregistrate la Săpoca, conform aceluiaşi răspuns: un pacient a lovit un muncitor, care a stat internat în spital opt luni, fiind considerat accident de muncă, şi un pacient şi-a ameninţat terapeuţii cu un cuţit.

Nimic nu lipseşte din spitalele româneşti de psihiatrie: pacienţii legaţi, violenţa, abandonarea oamenilor, personalul insuficient, supraaglomerarea, mizeria. Însă nici măcar rapoartele oficiale nu discută despre decesele survenite acolo.

În fraze elevate, rândurile de mai sus sunt concluziile celor două rapoarte ale Ministerului Sănătăţii şi Avocatului Poporului privind starea spitalelor de psihiatrie româneşti.

Cercetările au fost făcute în urma tragediei de la Săpoca, din august, când şapte pacienţi au fost omorâţi de un altul, şi a situaţiei descoperite de activiştii de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Tonal – cu cei opt oameni cu dizabilităţi închişi în cuşti de plexiglas şi legaţi cu fâşii din cârpe, la Sighetu Marmaţiei.

Raportul Ministerului Sănătăţii, avizat de ex-ministrul PSD Sorina Pintea, vorbeşte despre condiţii mizere şi supraaglomerare, însă ratează problema internărilor nevoluntare.

Draftul raportului ­ela­borat de Avocatul Poporului zugrăveşte cu mai multe detalii situaţiile cu care se confruntă spitalele de psihiatrie, dar vocea pacienţilor – beneficiarii îngrijirilor – lipseşte cu desăvârşire.

Niciun raport nu vorbeşte despre decese survenite în spitalele şi secţiile de psihiatrie, în condiţiile în care ştim că 479 de persoane cu dizabilităţi internate au murit acolo, între septembrie 2017 şi septembrie 2018, conform datelor adunate de CRJ.

Totodată, Consiliul de Monitorizare, cealaltă instituţie care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, nu a făcut pu­blic vreun raport despre cele două tragedii, scrie ,,Newsweek România”.

MS: Amenzi şi termene-limită, niciun cuvânt despre legarea pacienţilor

Raportul Inspecţiei Sanitare de Stat, din subordinea Ministerului Sănă­tăţii (MS), de doar cinci pagini, redactat pe vremea răposatului Guvern Dăncilă (PSD), vorbeşte despre supraaglomerarea din spitalele de psihiatrie, numă­rul insuficient de paturi, condiţiile mizere şi lipsa camerelor de izolare.

În schimb, nu suflă un cuvânt despre internările nevoluntare ori despre legarea pacienţilor. Ministerul Sănătăţii susţine că a aplicat 48 de amenzi, în valoare de 143.900 de lei, şi că a dat 67 avertismente.

Totodată, le-a dat ultimatum spitalelor de psihiatrie să amenajeze izolatoare până la finalul lunii decembrie 2019.

Principalele concluzii ale raportului Ministerului Sănătăţii:

  • „Nu există camere de izolare şi acolo unde există nu sunt conforme cu normele“.
  • „Nu se respectă numărul de paturi în secţie“.
  • „Starea de igienă a saloanelor, necorespunză­toare“.
  • În spitalele de psihiatrie, paturile de la secţiile de bolnavi cronici sunt supraaglomerate, iar în secţiile de acuţi, gradul de ocupare al paturilor este de 60 la sută. Propunerea MS: relocarea paturilor de la secţia acuţi la secţia cronici.
  • Raportul prezintă situaţii de supraaglomerare în trei spitale: Grajduri (Iaşi) – timp de şase luni, în 2018, gradul de ocupare a fost de 173%; Ştei (Bihor) – gradul de ocupare a fost de 115% pe tot parcursul anului trecut; Săpoca – gradul de ocupare este 106%.

Avocatul Poporului: „Cazul Săpoca“ se poate repeta oricând

Mai generos în exemple este draftul elaborat de Avocatul Poporului, privind situaţia respectării drepturilor omului în spitalele de psihiatrie, remis la solicitarea ,,Newsweek România”.

Draftul analizează situaţia a 17 spitale şi secţii de psihiatrie şi a unui centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, care au fost controlate în luna septembrie.

Draftul prezintă violenţele din spitale, între pacienţi şi asupra perso­nalului medical, însă nu scrie un cuvânt despre cazuri în care angajaţii ar fi putut agresa un pacient.

Avocatul Poporului notează că „în toate spitalele de psihiatrie în care au avut loc anchete am fost informaţi că agresiunile pacienţilor reprezintă o cvasinormalitate şi ele sunt agravate de lipsa personalului de supraveghere şi de insuficienţa bugetelor alocate.

Dacă nu se vor lua măsuri imediate pentru rezolvarea acestui tip de neajuns, «cazul Săpoca» se poate repeta oricând“.

O situaţie frecvent întâlnită în spitalele controlate este cea a abandonului – sunt pacienţi internaţi de rude care nu îi mai iau vreodată acasă, iar medicii se plâng că nu sunt decontate costurile pentru îngrijirea lor şi că sunt ocupate paturi de care ar putea beneficia alte persoane care au nevoie urgentă de îngrijiri (la Săpunari, Călăraşi – 10 oameni abandonaţi doar în 2019; la Ştei – 5 la sută din totalul pacienţilor, anual).

Draftul reţine, la concluzii, că personalul de specialitate din aceste spitale este insuficient şi că ar fi nevoie de spaţii mai mari şi de îngrijire mai bună a pacienţilor, că spitalele ar trebui să primească dublă finanţare – din partea Ministerului Sănătăţii (pentru actul medical) şi a Ministerului Justiţiei (pentru partea de siguranţă a pacienţilor), dar şi că este nevoie de o procedură prin care pacienţii să-şi poată gestiona veniturile.

Totodată, ar trebui să existe un ordin al Ministerului Sănătăţii care să cuprindă lista spitalelor care au voie să facă internări nevoluntare şi ar trebui licenţiate centrele medico-sociale de psihiatrie.

Pe de altă parte, draftul nu prezintă vocea pacienţilor şi nu vorbeşte deloc despre decese survenite în unităţile medicale.

Avocatul Poporului nu vorbeşte despre cum li se asigură pacienţilor accesul la justiţie şi nici despre faptul că ONG-urile nu mai pot face vizite de monito­rizare inopinate, care au dus, în trecut, la descoperirea a numeroase abuzuri.

Un comentariu

  1. „Orice minune tine trei zile”, sase zile este o premiera. Asa a fost si cu interzicera parcarii automobilelor asaaa… oriunde, a „izmenelor” pe balcoane dar si a neamurilor proa?te cu gratarele printre blocuri. Cateva zile a tinut legea .

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker