Situație fără precedent în justiție: Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat joi cererile de pensionare a 60 de magistrați, pe fondul redeschiderii discuțiilor privind eliminarea pensiilor speciale și creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor. Printre cei care au cerut pensionarea se află șase magistrați de la instanța suremă și judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Andrea Chiș. „De câteva nopţi la rând mă gândesc, nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor”, a spus Gabriela Baltag.
Pe ordinea de zi a ședinței de joi a Secției de judecători a CSM s-au aflat 68 de cereri de pensionare. Solicitările a trei dintre ei au fost amânate, iar alți cinci judecători au renunțat. Astfel, Secția a aprobat cererile de pensionare pentru 60 de judecători, dintre care niciunul de la vreo instanță din județul Buzău. Însă, printre cei care vor ieși la pensie se află doi membri ai CSM: Gabriela Baltag, una dintre cele mai vocale judecătoare din Consiliu, şi Andrea Chiş, una dintre judecătoarele din aripa reformistă a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe listă sunt și şase judecători de la instanţa supremă: Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie, Mihaela Tăbârcă, Dinu Florentina, Beatrice Mariş, Claudia Canacheu, dar şi Vasile Baltag, soţul Gabrielei Baltag.
Judecătoarea Andrea Chiș, care se va pensiona începând cu 7 ianuarie 2023, la finalizarea mandatului de membru al CSM, a spus, în ședința Consiliului că pentru magistrați protestele în stradă din 2017-2018 au fost o gură de oxigen, însă încrederea pe care oamenii o aveau în justiţie a fost ștearsă de subiectul pensiilor speciale, o „pastila otrăvită”. La rândul său, Gabriela Baltag a spus că nu poate să doarmă de câteva nopţi cu gândul la momentul pensionării.
Ce a declanșat valul de pensionări în magistratură
Noul val de pensionări în rândul magistraților a fost declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.
Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de site-ul Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.
„O încurcătură”
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara, în 25 octombrie, la TVR, că „există o încurcătură” în privinţa pensiilor speciale.
„Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat. Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public (…) Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut. Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. OK, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a declarat Kelemen Hunor.
Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-a exprimat „consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, care este „de neînţeles”, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei.
De asemenea, conducerea instanței supreme și președinții de curți de apel au adoptat vineri o „rezoluție referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”, în care susțin că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică aceste profesii.
Și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat, spunând că speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.
Președinte nou la Judecătoria Buzău, Drăgulescu merge la Tribunal
În ședința de joi, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat mai multe decizii cu privire la justiția buzoiană.
Leontin Drăgulescu
Astfel, judecătorul Leontin Drăgulescu, care deține grad profesional de tribunal, a fost delegat în funcția de președinte al Secției I civilă din cadrul Tribunalului Buzău, începând cu data de 4 noiembrie, „până la ocuparea funcţiei, prin numire, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 6 luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcție de execuție la Tribunalul Buzău”. În consecință, CSM a constatat încetarea delegării judecătorului Leontin Drăgulescu în funcția de președinte al Judecătoriei Buzău, începând cu data de 1 octombrie, ca urmare a delegării sale la Tribunalul Buzău.
În fine, judecătorul Viorel Murea a fost delegat în funcţia de președinte al Judecătoriei Buzău, începând cu data de 4 noiembrie, „până la ocuparea funcţiei, prin concurs sau examen, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 6 luni”.
