Judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava a fost arestată preventiv pentru că lua bani de la infractori, se droga cu ei și îi ajuta cu informații din dosare, iar o alta, Gabriela Cristina Mazilu de la Tribunalul București, este în vizorul inspectorilor de integritate pentru că nu poate justifica peste 30 de milioane de lei. De altfel, galeria magistraților-infractori de care se leagă cele mai mari scandaluri de corupție judiciară conține numele unora care au scăpat prin prescripție și iau pensie specială, ale altora care și-au executat pedeapsa și apoi au trecut în avocatură, în timp ce câțiva sunt încă după gratii.
Reamintim aici nume precum Florin Costiniu de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – în prezent membru al Baroului București – Georgeta Barbălată, tot de la ÎCCJ, Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi membru al CSM, Elena Burlan-Puşcaş – care primise în primă instanţă o condamnare de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru corupţie, și apoi faptele s-au prescris -, Viorica Dinu și Antonela Costache, Geanina Terceanu, judecătoarea „vrăjită” de Cristi Borcea, Stan Mustață, judecătorul care se îmbăta cot la cot cu infractorii, și Mircea Moldovan, judecătorul șpăguit de familia Adamescu.
Fostul judecător Mircea Moldovan a fost condamnat definitiv pentru șapte infracțiuni de luare de mită și două de abuz în serviciu la 12 ani și 2 luni de pușcărie în dosarul de corupție al fostului afacerist Dan Adamescu. Inițial, Mircea Moldovan primise pe fond pedeapsa-record de 22 de ani de pușcărie, însă Înalta Curte l-a iertat de 10 ani din condamnare în 2016. Tot atunci au fost condamnați și alți trei foști colegi ai lui Moldovan, printre care și buzoianca Elena Rovența, la 4 ani și 6 luni închisoare cu executare.
Mită de 10.000-15.000 lei pe lună
Recordul dosarului fostului judecător Mircea Moldovan, în care a fost condamnată şi buzoianca Elena Rovenţa, va fi greu de egalat nu doar prin condamnarea aplicată acestuia, ci şi prin suma pedepselor pronunţate: 24 de ani şi 8 luni. Dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunţuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. În urma acestora, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltraţi cinci investigatori sub acoperire şi au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzaţiile aduse celor patru. Potrivit procurorilor anticorupţie, cei patru judecători au cerut şi primit atât sume de bani – între 10.000 şi 15.000 de lei pe lună -, cât şi bunuri, de la carne şi făină la cherestea şi obiecte vestimentare. Banii şi bunurile erau cerute şi primite de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari şi administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu respo-n-sa-bilitate limitată.
Anchetatorii susţin că, potrivit probelor din dosar, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act pri-vitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, mo-dalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă, exercitării influenţei pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.
Terenuri transferate, acţiuni într-o firmă privată
Numele judecătoarei buzoiene Elena Rovenţa a fost implicat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupţie făcute pu-bli-ce de presa buzoiană. Este vorba despre amestecul său într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparţinând unor personalităţi publice, din domeniul politic, al Justiţiei şi Poliţiei, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul preşedinte PDSR al Consiliului Judeţean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul preşedinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, şi fostul prim-adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, colonelul Gheorghe Duican.
În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toţi aceştia, cu excepţia colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluţionar, şi-au transferat câte 5.000 de metri pătraţi de teren agricol din extravilanele localităţilor de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), Săhăteni (Gheorge Pană), judeţul Olt (Aurel Gubandru) – în extravilanul judeţului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieşirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile, care erau şi alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuţei de limită a municipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuţă care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.
Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al şaselea, aparţinând cetăţeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societăţii comerciale INTERIMEX, ai cărei acţionari erau preşedintele en-titre al Consiliului Judeţean, Viorel Constantinescu, şi preşedintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, şi la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la Secţia Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a preşedintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovenţa, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafaţă de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ştefan Rovenţa – soţul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5 la sută din acţiuni, alături de funcţia de director general.
Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanşarea primei acţiuni instituţionale de combatere a corupţiei, iniţiativă a preşedintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflaţi cu musca pe căciulă au scăpat de acţiunile la firma în cauză.
Ascensiune de invidiat
Judecătoarea Elena Rovenţa a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de preşedintele Ion Iliescu. După decesul soţului, Rovenţa s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvenţe din postura de magistrat al Secţiei a VII-a Civilă a Tribunalului Bucureşti.
De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraţilor specificau faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovenţa, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului Bucureşti, de proceduri legale privind falimentul ori insolvenţa, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, şi asemenea speţe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovenţa, şi despre nepoţii acesteia, Ana şi Mihai Anghel, ultimul angajat la „Şova şi asociaţii”, firmă aparţinând controversatului social-democrat Dan Şova.
oho… si vor mai urma! 😀