Opinii

„Jocuri de putere” pentru conducerea PNL

PNL va decide la sfâr­șitul acestei săptămâni dacă data propusă de conducerea partidului pentru desfă­șurarea congresului rămâne 25 septembrie. Momentan și-a anunțat candidatura pentru șefia PNL doar actualul președinte al partidului, Ludovic Orban. Numele lui Florin Cîțu este vehiculat de câteva zile în media, deși premierul nu și-a anunțat până acum candidatura, nici măcar intenția, fiind evaziv și când a fost întrebat concret dacă va face acest pas; o eventuală intrare a sa în cursa pentru șefia PNL ar fi, așadar, mai degrabă efectul dorinței altora de a-l împinge în față, în speranța că l-ar putea îndepărta pe Ludovic Orban de la conducerea partidului și i-ar putea reduce spre zero șansele de a candida la prezidențialele din 2024.

Cei care încearcă să se alinieze în spatele lui Florin Cîțu sunt câțiva liberali din grupul de la Cluj și câțiva li­deri locali coalizați în jurul lor. Nemulțumiți de pierderile de funcții și influență la care s-a ajuns după negocierile pentru formarea alianței de guvernare cu USR-PLUS. Deși după rezultatele de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 era de așteptat că PNL nu va guverna singur, au fost voci deranjate de rezultatul negocierilor. Atacurile publice la adresa lui Ludovic Orban venite din partea lui Rareș Bogdan, portavoce a grupului de la Cluj, au început imediat după aceea, în ianuarie cerându-i deja demisia, public. Cum spuneam la vremea ­res­pectivă, dacă ar fi fost vorba din partea lor despre dorința de reformare a partidului, greșelile, derapajele, compromisurile, pierderea parlamentarelor pe care i le reproșează lui Ludovic Orban ar fi fost analizate și sancțio­nate, fiecare în parte și la momentul lor; mai ales că o parte din „reformiști” sunt de mult timp în linia întâi a PNL – Rareș Bogdan fiind chiar prim-vicepreședinte -, desemnați în funcții chiar de Ludovic Orban. Dacă ar fi fost vorba despre corectitudine și dorință de reformare, ar fi fost aduse în atenția publică și plusurile lui Ludovic Orban – și de lider politic, și de premier.

Dacă, la începutul anului, strategia privind solicitarea în mod public a demisiei nu a avut efect – liderii locali ai PNL nu au făcut coadă să  suțină acest demers –, acum, pentru a-l scoate pe Ludovic Orban din joc, din aceeași zonă se încearcă o mișcare de biliard: împingerea în joc a premierului Florin Cîțu. A forța în această manieră lucrurile, divizând intenționat partidul în tabere pro- și anti-Orban, a-l obliga pe premier să nu-și mai focalizeze atenția pe guvernare – în condițiile în care sunt destule probleme și în țară, și în interiorul Guvernului, chiar dacă cele interioare sunt încă în fază latentă –, ci pe campania internă, pe probleme de partid, pe întâlniri și negocieri cu filialele, pe care dl. Cîțu nu le cunoaște suficient, este un gest de oportunism și iresponsabilitate politică.

Una este intrarea benevolă în competiția pentru funcția de președinte al PNL – și ideal ar fi să existe mai mulți candidați -, urmată de analizarea proiectelor politice cu care va veni fiecare dintre ei, alta este recurgerea, în interes personal sau de grup, la jocuri de putere și influență care vor avea costul lor și pentru partid – ar trebui ca unii li­berali să rememoreze episoade din istoria post-decembristă a PNȚCD… –, și pentru guvernare. Orice mișcare cu efecte de anvergură și pe termen lung în PNL ar trebui făcută cu privirea nu spre interesele unui grup, ci ale între­gului partid. Cu privirea spre actul de guvernare care implică o mare responsabilitate, mai ales că România nu se află într-o confortabilă situație economică, iar criza sanitară mondială generată de pandemia de Covid nu s-a încheiat, ceea ce face posibile noi tensiuni sociale. Cu privirea spre anul 2024, an cu dublă miză electorală – parlamentară și prezidențială –, la orizontul căruia se întrevede o încercare de coalizare a unei mișcări politice suveraniste, idee susținută de Rusia (cel puțin prin propagandă oficială și neoficială dacă nu, subteran, și financiar). Or, un partid scindat de lupte intestine, care vor genera instabilitate și vor crește riscul rateurilor în actul de guvernare – suprapuse peste o inevitabilă erodare a capitalului de imagine –, va intra în alegeri cu șanse simțitor diminuate.

Text publicat în „Puterea a cincea

Articole similare

error: Continut protejat!!