Institutul Revoluției Române se desființează. Un fost senator de Buzău rămâne fără funcția de director

Senatul a votat, luni, desființarea Institutului Re­voluției Române, condus de fostul președinte Ion Iliescu (președinte) și de fostul senator de Buzău în legislatura 1990-1992 Gelu Voican Voiculescu (director general).

Din conducerea Institutului mai face parte și Petre Roman.

Decizia a fost adoptată cu 80 de voturi „pentru”, 54 „împotrivă” și nicio abținere.  Senatorii au adoptat proiectul pentru aprobarea OUG nr. 91/2019, adoptată în decembrie 2019de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, care prevedea desființarea Institutului Revoluției Române. Senatul este cameră decizio­nală, legea merge la promulgare.

Ultima apariție publică a fostului vicepremier și ex-senator de Buzău în legislatura 1990-1992 Gelu Voican Voicu­lescu a avut loc pe 22 decembrie 2019, în Piața Universității, la comemorarea eroilor Revoluției, când a fost huiduit de oamenii prezenți la manifestație, care i-au strigat: „Criminalule, cum ai tupeul să vii aici?”. Gelu Voican Voiculescu a venit în Piața Universității, locul unde mai multe oficialități, între care președintele Klaus Iohannis, au depus coroane de flori, pentru cinstirea eroilor ­Revo­luției, la 30 de ani de la sângeroasele evenimente din decembrie 1989. Fostul vice prim-ministru a fost huiduit de oamenii prezenți în centrul Capitalei. Ei au strigat: „Mi-ai omorât copiii, tu cu Iliescu”, „Criminalule!”, „Cum ai tupeul să vii aici?”. Ulterior, unul dintre revoluționari l-a lovit în cap cu o cârjă. Voican Voicu­lescu a fost flancat de mai mulți jandarmi, pentru a putea fi scos din piață și pentru a fi protejat de oamenii nemul­țumiți de prezența acestuia. Nu după mult timp, agresorul lui Gelu Voican Voiculescu a fost prins.

Cine este Gelu Voican Voiculescu

Gelu Voican Voiculescu, de formație geolog, a intrat în atenția opiniei publice drept unul dintre personajele-cheie ale evenimentelor din perioada  Revoluției din decembrie 1989. A participat, ca delegat al Frontului Salvării Naționale (FSN), alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu și de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceaușescu, din 25 decembrie 1989. Mai mult, după execuția soților Ceaușescu, chiar Gelu Voican Voiculescu s-a ocupat de înhumarea acestora.  Ulterior, omul politic Gelu Voican Voiculescu a deținut funcțiile de vicepremier în primul Guvern provizoriu (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990), guvern condus de Petre Roman. După alegerile din 20 mai 1990, Gelu Voican Voiculescu a fost ales senator de Buzău pe listele FSN. A demisionat din Parlament în 1992, iar între 1994-1996 a fost numit ambasador în Tunisia de preșe­­dintele de atunci, Ion Iliescu.

Doi ani mai târziu, Gelu Voican Voiculescu a fost rechemat din funcție, iar în iulie 2001 Voiculescu a fost acreditat, din nou, ambasador, de data aceasta în Maroc. S-a reîntors în România în ia­nua­rie 2005, atunci când i-a expirat mandatul.  Gelu Voican Voiculescu a primit verdict de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități de „necolaborare cu Securitatea”, după ce asupra sa au planat suspiciuni că ar fi scris note despre liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru.

De asemenea, Gelu Voican Voiculescu este trimis în judecată în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru infracțiuni contra umanității, și este urmărit penal în Dosarul Revoluției, pentru aceleași tipuri de infracțiuni, alături de Ion Iliescu și Petre Roman.

Voiculescu s-a căsătorit în toamna anului 2019 cu o femeie cu 41 de ani mai tânără decât el, o ziaristă născută în comuna buzoiană Vernești.  Georgiana Arsene a lucrat la câteva publicații din Buzău, iar în prezent scrie pentru agenția de presă „Sputnik”, principalul mijloc de propagandă al Federației Ruse în România. De altfel, pe pagina sa de Facebook, ea are drept fotografie de copertă o imagine a președintelui Vladimir Putin. Georgiana Arsene deține și un blog, „în prima linie”.