Inculpații din dosarul fraudelor informatice de la de la Direcția Economică a Primăriei Buzău, din nou în fața instanței

Judecarea dosarului fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău a va fi reluată luna viitoare. 23 iunie este termenul la care inculpații trebuie să vină din nou în fața instanței. La termenul din 14 aprilie, cercetarea judecăto­reas­că a fost suspendată din cauza Stării de urgență. La dosar a ajuns în urmă cu două luni și completarea la raportul de expertiză astfel că ar fi de așteptat ca instanța să pronunțe o primă sentință în acest dosar.

Dosarul infracțiunilor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău în perioada mandatului fostului primar Constantin Boșcodeală este unul exploziv, atât prin natura infracțiunilor săvârșite de responsabili ai Direcției Economice, în frunte cu directorul executiv al acesteia, Ion Gegea, omul cu cel mai mare salariu din Palatul Comunal până în momentul reținerii și arestării sale, prin numele persoanelor implicate – care duc, se pare, până la persoane din fostul Executiv al Primăriei Buzău -, dar și prin numele beneficiarilor respectivelor infracțiuni, persoane fi­zice și juridice, care au fost „radiați“ din evidențele în care apăreau datori la bugetul local al municipiului, prin taxe, impozite sau amenzi neachitate de-a lungul timpului.

Reamintim că, pe 17 noiembrie 2015, 13 funcționari de la Direcția Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzați de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțio­nal organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiați la sediul DIICOT Buzău.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2010-2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău, s-a constituit un grup infracțional organizat format din mai mulți funcționari publici, care activau în cadrul compartimentelor de colectare, urmărire și executare a creanțelor persoanelor fizice și juridice. S-a reținut că membrii grupului au introdus în sistemul informatic de taxe și impozite date nereale, prin care au fost clasate și anulate nelegal un număr de 114 amenzi contravenționale, parte din ele vizând funcționari cu atribuții de conducere la nivelul unor instituții publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliție“, se preciza într-un comunicat al DIICOT, în care se mai arăta că „în baza aceleiași rezoluții infracționale, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către doi agenți economici, nu au urmărit, executat și încasat creanțele fiscale datorate cu titlu de impozite și taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum și a amenzilor contravenționale aplicate unor persoane juridice“.

După audierile-maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcției Economice a Primăriei Buzău, Ion Gegea, a fost reținut și apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu. Aceeași măsură a fost luată încă de la început în cazul a patru funcționari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, un funcționar al aceluiași serviciu, Mihai Bogdan Neamu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, Virgil Toșu și un subaltern al acestuia, George Bunea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmărire, ­Exe­cutare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, reținută atunci de procurorii DIICOT, a plecat, acasă după ce ordonanța de reținere pentru 24 de ore a expirat.

Printre cele 50 de firme, se numără câteva, unele nu foarte cunoscute, dar care dau o ­ima­gine clară a faptului că încrengătura de tip mafiot din Palatul Comunal – și în care funcționarii inculpați de procurorii DIICOT au avut, se pare, doar rolul de executanți – avea rădăcini în birourile celor care au avut putere de decizie din Primărie și cuprind rude ale acestora, precum și clienți politici.