Politic

Încă o comună buzoiană fără primar. Alegeri la Sfântu’ Așteaptă?

Comuna Cislău rămâne fără primar în urma unei hotărâri definitive a unei instanțe a Curții de Apel Ploiești, care i-a respins acestuia ultima cale de atac excepțională împotriva unei decizii de condamnare la închisoare cu suspendare pentru o infracțiune de abuz în serviciu. Astfel, această unitate administrativ-teritorială buzoiană se adaugă comunei Valea Salciei, al cărei primar a demisionat din funcție la un an de la alegerile locale din toamna anului 2020 în favoarea unui post la Camera de Conturi Vrancea. Mai mult, Cislăul va îngroșa rândurile celor peste 50 de unități administrativ-teritoriale din România care nu au primar și pentru care guvernul nu a organizat alegeri anticipate parțiale, în ciuda presiunii opiniei publice și, mai nou, a unui proces intentat executivului de liderul Forței Dreptei, Ludovic Orban.

Sporurile îl lasă fără mandat

Primarul comunei Cislău, Dumitru Mitroiu, aflat în funcţie din anii ’90, îşi va pierde mandatul după ce instanţa i-a respins o contestaţie în anulare a unei sentințe penale. Acesta fusese condamnat pentru abuz în serviciu şi a fost suspendat din funcţie, dar a reuşit să revină la Primărie.

Dumitru Mitroiu

Contestaţia în anulare aflată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti a fost respinsă definitiv miercuri, 18 ianuarie, astfel că Mitroiu va fi nevoit să părăsească fotoliul de primar. „În temeiul art. 432 alin. 1 cod procedură penală, prin raportare la pct. 2 din Decizia nr. 67/ 25 octombrie 2022 pronunţată de Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.141 din 28 noiembrie 2022, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de condamnatul-contestator Mitroiu Dumitru, cu privire la decizia penală nr. 1053 din data de 04.11.2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 3072/277/2017. Înlătură măsura suspendării executării deciziei contestate. Obligă pe contestatorul-condamnat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în calea extraordinară de atac. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Ploieşti.

În noiembrie 2021, primarul comunei Cislău a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare. Aceasta după ce instanța de fond, Judecătoria Pătârlagele, îl achitase atât pe el, cât și pe contabilul-șef al Primăriei Cislău, Nicoleta-Cristina Botan, care la apel a primt aceeași pedeapsă ca și primarul, 2 ani și opt luni închisoare cu suspendare. În esență, condamnarea a survenit după ce un control al Curții de Conturi a descoperit că, pe parcursul anului 2012, Mitroiu a încasat ilegal, alături de viceprimarul de la acea dată, sporuri de vechime și de fidelitate.

La scurt timp de la condamnare, prefectul judeţului Buzău a emis un ordin prin care primarul din Cislău era suspendat din funcţie ca urmare a condamnării definitive, însă Mitroiu a formulat o contestaţie în anulare şi a obținut suspendarea deciziei iniţiale. Miercuri însă, instanţa a respins definitiv acţiunea primarului Dumitru Mitroiu şi astfel acesta va fi nevoit să părăsească fotoliul de primar pe care îl ocupă de opt mandate.

Dumitru Mitroiu a fost profesor de matematică şi a intrat în politică în anul 1990 ca viceprimar al comunei Cislău, funcţie pe care a ocupat-o vreme de 2 ani. Ulterior, din anul 1992 şi până în anul 2020, a fost ales în funcţia de primar al comunei pe listele a diferite formaţiuni politice.

Un loc mai cald?

Marian Muşat,

Marian Muşat, primar al comunei Valea Salciei aflat la al şaselea mandat, a renunţat la funcţie la fix un an după alegerile locale din 2020. După ce a condus comuna timp de 21 de ani, acesta a plecat la Camera de Conturi Vrancea, unde a susţinut concurs pentru ocuparea unui post de inspector.

Muşat a anunţat că părăsește fotoliul de primar printr-o postare pe Facebook: „Au trecut mulţi ani, în care v-am simţit lângă mine. Acest lucru m-a făcut să fac tot ce se poate ca să creez condiţii cât mai bune pentru cei care locuiesc sau vin în Valea Salciei . Mi-aş fi dorit să pot mai mult. Acolo unde am greşit, vă rog să mă iertaţi. Mi-a plăcut să fiu aproape de copii, de tinerii care mi-au fost elevi şi acum au ei copii, de părinţii lor, peste care timpul şi-a pus amprenta înţelepciunii. Acum comuna noastră se află printre cele mai frumoase localităţi. Dacă unii n-o văd aşa, noi o vedem, că locuim în ea. Angajaţii Primăriei singuri nu pot să o ţină curată dacă nu ne implicăm fiecare din noi. Proiectele începute şi cele gândite pentru viitor vor fi duse mai departe de viceprimar şi echipa din Primărie. Cât timp vor dori să facă lucruri frumoase şi bune pentru localitate, vor beneficia de sprijinul meu dacă îl doresc. Să selectaţi bine pe cei care vor reprezenta comuna. Să fie oameni care să aibă rădăcinile aici, să fie respectuoşi zi de zi, nu doar când au interes, să aibă o vârstă care să le permită să ia decizii bune dar să nu obosească, să iubească comuna şi oamenii care locuiesc în ea cu părţile şi defectele lor, să fie aproape de preot şi biserică. Spun aceste lucruri deoarece, în scurt timp după promovarea unui concurs nu voi mai fi primar, dar voi rămâne locuitor al comunei şi voi ajuta pe oricine îmi va cere sprijinul”, a scris pe Facebook Marian Muşat, primarul comunei Valea Slaciei.

Marian Muşat a fost ales primar al comunei Valea Salciei în anul 2000. În 2008, 2012 şi 2020, acesta nu a avut contracandidat, fiind deci ales cu unanimitatea voturilor valabil exprimate. Motiv pentru care a propus guvernanţilor să schimbe legea electorală, în sensul în care în localităţile în care există un singur candidat să nu se mai organizeze alegeri, economisindu-se, astfel, banii cheltuiţi pentru ştampile, buletine de vot sau pentru plata personalului din secţiile de votare. Pe lângă funcţia de primar, Muşat a fost şi preşe­din­tele filialei buzoiene a Asociaţiei Comunelor din România.

Peste 50 de localități fără primar

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat Guvernul încă o dată cu privire la situația localităților în care trebuie organizate alegeri parțiale pentru funcția de primar.

Guvernul a inclus pe ordinea de zi din 19 octombrie 2022 informarea primită de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind localităţile în care sunt îndeplinite condiţiile pentru organizarea alegerilor parțiale. La acea dată erau 50 de comune și orașe, precum și un consiliu local, în care termenul legal pentru alegeri de 90 de zile de la vacantarea postului a fost depășit, astfel că este încălcat Codul administrativ. În plus, nici de această dată AEP nu a propus o dată pentru alegeri, ci a solicitat Guvernului să o decidă, deși față de informarea trimisă în vara anului trecut alte 14 localități au rămas fără primar – fie din cauza condamnărilor în justiție, fie din motive de incompatibilitate sau deces.

Florin Mitulețu-Buică, președintele de atunci al Autorității Electorale Permanente, spunea pentru Europa Liberă că instituția pe care o conduce nu are atribuții în a propune date pentru organizarea alegerilor locale parțiale, ci doar pentru alegerile generale, invocând că legislația nu are prevederi în acest sens.

La finalul ședinței de guvern, purtătorul de cuvânt a anunțat doar că atunci când va fi luată o decizie aceasta va fi anunțată: „Pot să vă confirm că în cadrul ședinței de guvern a fost prezentată informarea Autorității Electorale Permanente în legătură cu localitățile unde este nevoie de organizare de alegeri și, în perioada următoare, guvernul își va anunța decizia. Astăzi, pot să vă confirm că a fost prezentată această situație”, spunea Dan Cărbunaru. Întrebat dacă nu este ilegală depășirea termenului, el a oferit același răspuns: „Pot să vă spun că de îndată ce decizia va fi luată, o vom comunica”.

AEP asigura Guvernul că nu e o problemă dacă încalcă legea

Mai mult, AEP informează Executivul că nu este o problemă dacă cele câteva sute de mii de oameni rămân fără primar ales la urne: „Considerăm că termenul de 90 de zile prevăzut de Codul administrativ nu este un termen de decădere, astfel că neexercitarea prerogativelor Guvernului înăuntrul acestui termen nu atrage după sine sancțiunea decăderii din dreptul de a mai organiza alegerile locale parțiale peste acest termen, o dovadă de necontestat a acestui argument fiind organizarea alegerilor locale parțiale precedente”, a transmis AEP în informarea către Guvern.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker