Cultură

Hram nou la Biserica Banu

Biserica Parohiei „Buna Vestire” – Banu din municipiul Buzău a împlinit anul acesta 300 de ani de la ctitorire. Cu acest prilej i s-a atribuit și cel de-al doilea hram, închinat Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, de la nașterea căruia se împlinesc tot 300 de ani.

Biserica Bunavestire – Banu din Buzău, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din municipiu, este monument istoric și de arhitectură. La început așezământ monahal de călugări aflat în codrul Vlăsiei, actuala biserică datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica „Buna Vestire” – Banu din Buzău este un important monument istoric și de artă, realizat în stil brâncovenesc. Despre Biserica Banu se știe că a fost construită în anul 1571 de către Andronic Vistierul (sau banul Andronic Cantacuzino, după cum era numit, de unde și denumirea bisericii, „a Banului”). Din biserica de la 1571 s-a mai păstrat până în zilele noastre o icoană a Maicii Domnului, considerată „făcătoare de minuni”. Biserica a fost arsă în luptele lui Vasile Lupu cu Matei Basarab (1637-1639) și a fost ulterior rezidită, terminată fiind în anul 1722. Practic, actualul lăcaș de închinare a fost ridicat din temelie (anul 1722) de către Adriana, văduva vornicului Șerban Cantacuzino, pe locul bisericii ctitorite de Andronic Cantacuzino, ban al Craiovei, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, așezământul fiind cunoscut sub denumirea de „Mănăstirea Banului”.

După secularizarea averilor mănăstirești (1863) din timpul domniei lui A.I. Cuza, în anul 1877, biserica Mănăstirii Banu a devenit biserică de parohie, în clădirile fostului așezământ monahal funcționând, pe rând, spitalul de holerici și pompierii.

Despre această istorie a fostei mănăstiri și apoi a Bisericii Banu a vorbit pr. paroh Ionuț-Radu Vintilă luni, 14 noiembrie, la finalul slujbei Privegherii – adică Vecernia unită cu Litia și Utrenia -, pentru prăznuirea Sfântului Paisie, întrucât a doua zi urma să aibă loc, în premieră, praznicul celui de-al doilea hram al Bisericii Banu, închinat Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț.

Astfel că, marți, 15 noiembrie 2022, lăcașul de cult Biserica Banu și-a sărbătorit, pentru prima dată, cel de-al doilea hram, închinat Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, care a avut un aport important la renașterea isihastă din secolul al XVIII-lea în Țările Române. Acesta este și motivul pentru care cuviosul stareț se adaugă celorlalți doi sfinți isihaști comemorați de Patriarhia Română în 2022, respectiv Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama.

După Sfânta Liturghie, în mijlocul credincioșilor a poposit Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, care a oficiat, împreună cu pr. Marian Gegea, vicar administrativ eparhial, și ceilalți clerici, slujba Parastasului pentru ctitorii, slujitorii și binefăcătorii sfântului lăcaș, adormiți întru Domnul.

„Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, amintind că, în acest an, se împlinesc 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț și că biserica Banu – fostă mănăstire a târgului Buzăului – a fost un martor al revirimentului isihast susținut de acest mare sfânt părinte în secolul al XVIII-lea. De aceea, hotărârea de a-l cinsti cu mai mare evlavie la această biserică, adăugându-l ca ocrotitor spiritual, este una binecuvântată”, relatează, pentru arhiepiscopiabzvn.ro, pr. cons. Ionuț-Radu Vintilă, preot paroh al Bisericii Banu.

În cuvântul său, ÎPS Ciprian a spus: „Începând cu acest an, respectiv cu această zi, biserica Banu a dobândit și al doilea hram, câștigând ca ocrotitor, alături de Maica Domnului, care este prin excelență prototipul isihasmului și al celor ce se roagă în mod desăvârșit, pe Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, cunoscut acum nu numai în spațiul teologic, ci chiar și în rândul credincioșilor, ca un reprezentant de seamă al isi­hasmului românesc. De la nașterea sa după trup se împlinesc 300 de ani, motiv pentru care se numără printre cei trei sfinți isihaști comemorați anul acesta de Patriarhia Română, ca mari teologi și dascăli ai rugăciunii și ai luminii dumnezeiești. Astăzi, frățiile voastre sunteți enoriașii unei parohii, dar să știți că vă aflați în biserica unei foste mănăstiri, construită în anul 1722, chiar în anul nașterii Sfântului Paisie; așadar, s-au împlinit tot 300 de ani de la zidirea acestei biserici. Dacă până în anul 1877 aici a fost o mănăstire, gândiți-vă câte generații de monahi s-au rugat neîncetat în acest lăcaș, seara, la miezul nopții, în privegheri, dimineața, la Sfânta Liturghie, și câți credincioși au venit să se spovedească la ei, să se împărtășească din cuvântul lor de învățătură, îmbunătățindu-și viața creștinească”.

Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost săvârșită de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, între care s-au aflat arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și slujitor la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, protosinghel Sava Păun, duhovnicul Mănăstirii Rătești, protosinghel Veniamin Anghel, starețul Mănăstirii Ciolanu, preot Dan Necula, consilier eparhial la Sectorul Învățământ și activități cu tineretul, preot Vasile-Gabriel Gherghe, de la Parohia „Sfântul Nicolae” din Buzău, preot Ionuț-Radu Vintilă, parohul bisericii Banu și consilier eparhial, respectiv preot Cornel Ursache, slujitor la aceeași biserică.

Seară cultural-duhovnicească închinată Sfântului Paisie de la Neamț

Începutul Postului Nașterii Domnului a fost marcat la Parohia Banu printr-o  seară cultural-duhovnicească, intitulată „Sfântul Paisie de la Neamț (1722-1794), un părinte al isihasmului românesc”, care a avut loc în după-amiaza zilei de 15 noiembrie. În cadrul acestei întâlniri a conferențiat, alături de Ierarhul Buzăului și Vrancei, invitatul Eparhiei, arhimandrit Dumitru Cobzaru, care a fost ucenic și colaborator direct al Mitropolitului Bartolomeu Anania (1921-2011).

Aceste evenimente se vor adăuga celor deja înscrise în istoria vechii biserici a orașului. La acest moment încărcat de spiritualitate, părintele paroh Ionuț-Radu Vintilă i-a mulțumit Chiriarhului locului pentru prezență și binecuvântare, și i-a dăruit o icoană a Sfântului Paisie de la Neamț.

Pictură pe catapeteasmă de Gheorghe Tăttărescu

Pictura lăcaşului a fost realizată în 1884 de Gheorghe Tăttărescu şi Dimitrie Teodorescu, fiind spălată o dată, în 1927.

Gheorghe Tăttărescu a început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799–1880), zugrav de biserici. A continuat studiul picturii la Școala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează mănăstirea Rătești. Printre lucrările sale de referință se află și cele din Biserica „Banu” din Buzău (1884). Biserica Banu, cu hramul „Buna Vestire”, se distinge şi prin forma sa exterioară deosebită, rar întâlnită la alte lăcaşuri. Este  acoperită cu ţiglă smălţuită, adusă de la Viena în secolul al XIX-lea. Arhitectura acestui monument de artă este specifică secolului al XVI-lea, dând senzaţia de înălţime, când pătrunzi în ea, deşi nu este o biserică de proporţii foarte mari. În interiorul lăcaşului, se găsesc valoroasele picturi de patrimoniu, pe catapeteasmă, realizate de maestrul Tăttărescu, în 1877.

Potrivit ziarullumina.ro, „pictura de la Biserica Banu a fost renovată în anul 1950 şi completată de Titel Benea, iar prin anii 1980-1982 au fost restaurate urmele lăsate de cutremurul devastator din 1977. Aceste reparaţii au fost începute de pictori restauratori – meşterul Mihăilă, Octavian Teodorescu şi Petre Braşoveanu -, în timpul episcopului Antonie Plămădeală şi terminate în vremea Înalt Preasfinţitului Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. În urma cutremurelor din 1986 şi 1990, pictura bisericii a fost din nou afectată. După mai mulţi ani, a început o nouă serie de restaurare a picturii, zugrav fiind părintele Petre Braşoveanu, împreună cu ucenicii săi. Reparaţiile au început în martie 2005, s-au încheiat în decembrie acelaşi an, lăcaşul fiind resfinţit la 5 februarie 2006. Frescele interioare au fost restaurate în mai multe rânduri, însă mai păstrează liniile elegante ale picturilor originale realizate în anul 1884 de către Gheorghe Tăttărescu și Dimitrie Teodorescu. Conform unei pisanii recente, ultima restaurare a picturii a avut loc în perioada martie – aprilie 2005”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare