Hergheliile de la Cislău și de la Rușețu, secole de tradiție în creșterea cailor

Hergheliile românești sunt binecunoscute la ni­vel internațional, având o ve­chime de peste două secole, prima înființată pe teritoriul românesc fiind herghelia de la Rădăuți, apărută la 1 mai 1792. Inițiativa a fost a austriecilor, având ca scop să își procure un efectiv mai mare de călărie și de calitate mai bună. Caii românești au fost apreciați dintotdeauna pentru calitățile lor deosebite, precum capacitatea de tracțiune și rezistența ener­getică, motiv pentru care au fost folosiți la consolidarea fondului genetic al unor herghelii celebre din Europa. În secolele XVII-XVIII, comerțul cu cai din Țările Române și-a luat avânt, iar marile herghelii din  Imperiul Austro-Ungar, Germania, Franța și Danemarca importau și creșteau cai, în special moldovenești, recunoscuți pentru calitățile lor.

Declinul hergheliilor românești începe după 1829, odată cu extinderea suprafețelor arabile în detrimentul pășunilor, ceea ce a făcut ca marile cres­cătorii boierești să își reducă efectivele și să fie desființate treptat.

După 1870, apar pri­mele herghelii specializate pentru producerea cailor de rasă, aflate atât în proprietatea armatei, cât și în proprietate privată. Astfel, iau ființă hergheliile de la Cislău, Rădăuți, Lucina și Jegălia și se pun bazele creșterii sistematice a cailor. În 1908, hergheliile trec în administrarea ­Mi­nisterului Agriculturii, înființându-se cele de stat la Sâmbăta de Jos, Bonțida, Parta, Rușetu și Mangalia și reorganizându-se depozitele de armăsari. Totodată, apar și herghelii particulare (Marghiloman, Negropontes, Moruzzi, Schlesinger), care aduc reproducători din Occident și de la care statul cumpără reproducători pentru hergheliile proprii. În 1930, numărul cailor aflați în hergheliile ­națio­nale ajungea la un efectiv total de 1.287, din care 35 armăsari pepinieri, 410 iepe mamă, 402 capete tineret femei și 440 capete tineret mascul.

Cum era de așteptat, pierderile înregistrate în cel de-Al Doilea Război Mondial au fost și în rândul cabalinelor, nu doar al oamenilor. Redresarea numă­rului de cai s-a produs abia după 1971, odată cu înființarea Centrului Republican pentru Creșterea Cabalinelor și Calificarea Cailor de Rasă, care devine responsabil pentru producerea de material cabalin cu însușiri genetice superioare și a difuzării acestuia, prin armăsari de montă publică spre sectorul po­pulației.

După 1989, numărul cailor crește, de la 663.000 de capete, ajungând la 872.436 în anul 2002. Cu toate acestea, creșterea în sectorul privat a fost de 138 la sută, în timp ce sectorul de stat, care crește cai în rasă pură, a înregistrat o scădere de la 7.114 la 3.680 capete în 2003, ceea ce a reprezentat un regres de 48 la sută, iar efectele ­modi­ficărilor din societatea romunească de după 1989 s-au resimțit și în dinamica efectivelor de cai de rasă din hergheliile și depozitele de armăsari aparținând sta­tului. Ca urmare, Regia Na­țională a Pădurilor a declanșat un vast program de reabilitare a secțiilor de cabaline și de refacere a efectivelor de cai de rasă, iar, în urma acestui program, dar și datorită opririi vânzărilor, în anul 2004 s-au înregistrat creșteri ale efectivului de cai de rasă. La 30 noiembrie 2004, efectivul de cai de rasă a fost de 3.789 capete (103 la sută față de anul 2003), iar la 1 martie 2005 a atins nivelul de 3.867 cabaline.

În România, există 12 herghelii și patru depozite de armăsari, care sunt administrate, din anul 2002, de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor de Rasă. Principalul rol al hergheliilor este de a menține și dezvolta genetic cele 13 rase de cai omologate în România: Semigreu Românesc, Lipi­țan, Pursânge Englez, Gidran, Trăpașul Româ­nesc, Ardenez, Nonius, Calul de Sport Românesc, Huțulul, Calul de Bucovina, Pursânge Arab, Shagya Arab și Furioso North-Star.

Herghelia de la Cislău, singura crescătorie de rasă pursânge din România

Înființată în anul 1884 din ordinul regelui Carol I, pe fostele domenii ale Mitocului Călugăresc de la Cislău, aceasta avea scopul de a produce armăsari și iepe de prăsilă pentru nevoile armatei. Pe lângă acesta, Herghelia Cislău era și locul în care caii răniți sau accidentați primeau îngrijirile necesare. Din păcate, herghelia a fost închisă doi ani mai târziu, din cauza unei epidemii de durină, o boală contagioasă în rândul cabalinelor. După asanarea locului, în 1898 a luat naș­tere Depozitul de Remonți, care a funcționat până în anul 1916, fiind oprită din pricina Primului Război Mondial, aflat în plină des­fășurare.

Herghelia actuală a fost reînființată de către Mi­nisterul Agriculturii în anul 1945, cu scopul creșterii și dezvoltării rasei Pur Sânge Englez, fiind una dintre cele mai vechi din țară și singura crescătorie de rasă pursânge de la noi. În 1989, efectivele de cai ajungeau la 450 de capete, rasa Pur Sânge Englez fiind cunoscută atât pentru grație și ­ele­ganță, cât și pentru faptul că sunt cai temperamentali și colerici. Aceasta este o rasă exclusiv destinată alergărilor de viteză, fiind una care excelează pe hipodrom. Sunt regii galopurilor, armăsari puternici, ceea ce îi face foarte căutați pentru concursurile de hipism.

Din anul 2002, herghelia trece în administrarea Regiei Naționale a Pădu­rilor – Romsilva, respectiv a Direcției Silvice Buzău. începând cu anul 2011, la Cislău este transferat și nucleul de reproducție de rasă Gidran, de la Herghelia Tulucești. Acești cai, obținuți prin încrucișarea raselor Pur Sânge Arab și Pur Sânge Englez, repre­zintă o rasă de tracțiune ușoară și de călărie. De asemenea, calul din rasa Gidran se diferențiază de ceilalți prin culoare, numită roib. Această rasă este celebră pentru faptul că este foarte curajoasă și foarte devotată stăpânului și, tocmai de aceea, este folosită pentru toate ti­purile de competiții.

Baza materială principală este compusă din opt grajduri, bază hipică de antrenament, sediu administrativ, fânare pentru depozitare grosiere și teren agricol. Herghelia se află pe DN10, la 50 de kilometri de municipiul Buzău, în comuna Cislău, iar vizitatorii care vor să vadă perfomanțele realizate de-a lungul timpului de exempla­rele născute  aici pot vizita sala de trofee, unde se află cupe și diferite distincții primite la întrecerile interne și internaționale. Cei care se îndrăgostesc de aceste animale și  doresc să aibă cai de rasă în gospodării au ocazia chiar să-i și cumpere, în urma unor licitații pe care le organizează Direcția Silvică din Buzău.

Semigreul românesc de la Herghelia Rușețu

Această herghelie a luat ființă în 1919 în urma unui decret prin care o parte din moșia contesei Maria Bibescu și o parte din moșia Domeniul Coroanei, de aproximativ 2000 de ha, era expropriată pentru a pune bazele unei herghelii, ce cuprindea cai din rasa Nonius, aduși din Ungaria. Rasa a fost mutată la Timișoara în 1924, în locul ei venind caii din rasa Gidran, apoi din rasa Arabă până în anul 1964.

În 1985 este brevetat Semigreul Românesc, format și crescut chiar și azi la Herghelia Rușețu. Acești cai au apărut prin încrucișarea de rase Trăpaș, Ardenez și rasa autohtonă Ialomițea­nă. Caii din această rasă sunt destinați tracțiunii grele, printr-o activitate de dresaj și antrenament, pe o perioadă de șase luni începând cu vârsta de 2,5 ani.

Herghelia Rușețu este cunoscută și pentru ­cer­cetarea și ameliorarea Trăpașului Românesc, rasă de proveniență americană cu sânge Orlov și de Trăpaș francez, cu exemplare crescute la Rușețu între anii 1927-2012. Și la această rasă s-au obținut rezultate pozitive atât în ceea ce privește îmbunătățirea capacității energetice, cât și a timpilor obținuți pe hipodrom. Astfel, produșii Hergheliei Rușețu au stabilit noi recorduri  naționale fie la republicani, fie la seniori, numeroși cai legendari având numele scris pe panoplia învingătorilor din Derby-ul de Trap al României. „O pagină impor­tantă din istoria hipismului românesc a fost scrisă de armăsarul Talion, născut și crescut la Rușețu (…) primul care a  coborât sub 1.19.9/km în proba de Derby de la Hipodromul Ploiești. Conform cronicilor vremii, tot atunci s-a stabilit recordul de spectatori la Derby-ul de Trap – circa 11.000 de oameni”, conform turismistoric.ro.

Începând cu anul 2012, întreg efectivul de cai Trăpași de la Rușețu a fost mutat la Herghelia Jegălia, formând acolo un singur nucleu, ce reunește cele două ramuri de Trăpași, cei crescuți la Rușețu și cei crescuți la Dor Mărunt, în locul fiind aduși cai din rasa Furioso North Star. Cunoscută drept rasa de cai a cavaleriei austro-ungare, adaptată deopo­trivă pentru activitățile călare cât și pentru trac­țiune ușoară, aceasta a ajuns la Rușețu în decembrie 2012 de la Herghelia Beclean, for­mând nucleul celei mai îndrăznețe rase de cai creată la mijlocul secolului al XlX-lea, la grajdurile curții regale a Ungariei. S-a format prin contopirea a două familii de cai, întemeiate de armăsarii Furioso și North-Star, iar pentru ameliorarea acestor exemplare s-au utilizat succesiv încrucișări cu rasele pur Sânge Englez și Arabă. Ținând cont de numărul extrem de scăzut de exemplare înregistrate în Europa la această dată, începând cu anul 2015, acești cai urmează un program intensiv de șase luni de dresaj, ceea ce arată că au intrat într-o  nouă etapă și că această rasă s-a adaptat la condițiile din Câmpia Bărăganului.

Herghelia are o bază materială compusă din ­graj­duri, fânare, magazii pentru cereale, sediu administrativ, padocuri, o pistă de antrenament, ­atelier me­canic și farmacie, precum și teren agricol. De asemenea, aceasta este compusă din trei secții: Mărgineanca, Lunca Nouă și Stupina.