„Hăpluț și prietenii”, obstacolul din calea prinderii maidanezilor?

Județul Buzău încă se luptă cu haite de câini fără stăpân, care adesea devin agresivi, după cum a demonstrat-o, în urmă cu două săptămâni, cazul elevelor mușcate de un maidanez șchiop. Reacțiile oamenilor au fost dintre cele mai diverse pe rețelele de socializare, iar unii dintre ei au dus adevărate campanii pentru salvarea animalului, ba chiar, au împiedicat reprezentanții Serviciului de Ecarisaj să îl captureze.

Consilierul PNL Florin Sangiu a ridicat problema numeroșilor câini ­mai­danezi la ședința extraordinară a Consiliului Local de vinerea trecută. Acesta a subliniat că nu numai în oraș sunt mulți câini fără stăpân, ci și în comunele din județ, spunând că este nevoie ca autoritățile să vină în ajutorarea primăriilor, care nu dispun de fonduri pentru servicii de ecarisaj.

„În comunele limitrofe municipiului Buzău sunt tot mai mulți câini fără stăpân. Primăriile nu au bani suficienți să construiască adăposturi pentru ei. Vin cu solicitarea, dacă se poate, ca astfel de cazuri să fie rezolvate de adăpostul de câini din municipiu, pe baza unui contract sau, dacă nu, să găsim calea legală, pentru că astfel de cazuri sunt din ce în ce mai multe la comune. Primarii nu au bani prinși în buget pentru așa ceva și medicii veterinari din comune nu au posibilitățile să rezolve astfel de cazuri”, a spus Florin Sangiu.

Directorul Urbis Serv: „Avem permanent o hărțuire din partea ONG-ului <Hăpluț și prietenii>”

Consilierul liberal a primit lămuriri de la Dan Cu­za, directorul Urbis Serv, societatea care se ocupă de ecarisaj și care găzduiește adăpostul de animale din Buzău. Acesta a precizat că munca celor de la Serviciul de Ecarisaj este îngreunată nu numai de lege, care nu permite tranchilizarea animalelor decât dacă sunt dovedite a fi violente, dar și de către organizația non-guvernamentală buzoiană „Hăpluț și prietenii”, care hărțuiește angajații societății.

„Legea ne permite ca, pe raza județului Buzău, să putem încheia contracte cu UAT-urile aferente. Problema majoră nu este legată de suportul legal, ci de capacitatea de capturare. În anul care s-a încheiat, noi am reușit să capturăm 404 câini. În primele două luni din an, am capturat 62. Avem permanent o hărțuire din partea ONG-ului <Hăpluț și prietenii>, stau tot timpul în fața mașinilor noastre, ne filmează. Este o activitate care este limitată din punct de vedere legal, capturarea nu se poate face cu tranchilizare decât pentru câinii care sunt dovediți agresivi. Pe de altă parte, ca să mergi într-un UAT cu cușca și să aștepți să se prindă un câine pe zi, vă dați seama ce costuri sunt (…) Nu poți să capturezi decât cu crosă sau cu cușcă, nu ai alte mijloace legale”, a declarat Dan Cuza.

Afirmația directorului Urbis Serv a fost susținută și de primarul Constantin Toma, care a adăugat că societatea este obligată prin lege să anunțe unde va face capturările iar, astfel, re­prezentantul ONG-ului poate afla și se poate opune cu ușurință acțiunilor de prindere a câinilor, periclitând capturarea. „Urbis este obligat prin lege să anunțe unde face intervențiile. Această persoană (reprezentantul ONG-ului, n.r.), care a făcut nenumă­rate plângeri penale, și la director, și la veterinar, nu te lasă, nu ai cum să prinzi niciun câine. Dacă anunți în comunele din jur, va veni tot la fel și te filmează”, a adăugat Constantin Toma.

Totodată, numeroasele cerințe legale sunt greu de îndeplinit și din punctul de vedere al costurilor ridicate pentru capturarea ­animalelor de la sate, dar și al personalului puțin. „Noi nu reușim să acoperim costurile la momentul acesta nici la ceea ce înseamnă activitatea din UAT. Din punct de vedere al regulamentului, au fost prevăzuți un medic, un teh­nician veterinar și muncitorii. Între timp, ­le­gea cere acum și supraveghere 24 de ore din 24, șapte zile din șapte la adăpost, în afară de ceea ce înseamnă capturare. Deci, la momentul acesta, noi nu ne încadrăm, suntem undeva la costurile duble față de ceea ce putem să oferim”, a spus Dan Cuza.

Ionuț Apostu: „Toate UAT-urile au obligația legală de a-și înființa servicii de ecarisaj”

Viceprimarul Ionuț Apos­tu a declarat că, în urmă cu două săptămâni, a avut o întâlnire cu repre­zentanții comunelor din județ, în urma căreia s-a concluzionat că este nevoie de servicii de ecarisaj la nivelul fiecărei comune, pentru a contracara pro­blema câinilor maidanezi. Totodată, viceprimarul Apostu a mai spus și că a discutat cu reprezentanții Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pentru a ­mo­difica legislația curentă, care nu este racordată la ­pro­blemele actuale.

„În urmă cu două săptămâni am avut o întrunire organizată de Instituția Prefectului, ­refe­ritoare la situația câinilor fără stăpân, la care au participat toți reprezentanții comunelor din județul Buzău. Acolo s-a conclu­zionat că e nevoie de o mo­di­ficare urgentă a legislației în vigoare. Mai mult decât atât, toate UAT-urile au obligația legală de a-și înființa servicii de ecarisaj și de a delega acest serviciu către firme specializate. Din păcate, din punct de vedere practic, nu funcțio­nează actuala legislație și am discutat și cu cei de la ANSVSA, așteptăm o propunere pentru deblocarea acestei situații. Din punctul meu de vedere, la acest moment ne aflăm într-un blocaj aproape total”, a declarat viceprimarul buzoian.

În urmă cu câteva săp­tămâni, două eleve de la Liceul Tehnologic Meserii și Servicii din Buzău au fost mușcate de un câine maidanez șchiop. Una dintre ele a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind transportată la spital, în timp ce cealaltă s-a ales cu hainele sfâșiate.

Reacțiile oamenilor pe rețelele de socializare au fost dintre cele mai diverse, iar, în timp ce unii au susținut că animalul trebuie prins, ceilalți, în frunte cu ONG-ul „Hăpluț și prietenii”, au sărit în apărarea lui, spunând că animalul a fost provocat de elevi în repetate rânduri. „Acest câine era motiv de glume și miștouri pentru o parte din iluștrii elevi de liceu, care râdeau de handicapul lui, ei i-au cultivat probabil acest caracter (…) Ideea și concluzia este una: elevii îl cunoșteau de șchiop, unii susțin că era motiv de amuzament și glume în rândul acestor elevi… să stârnească câinele într-un fel și altul, în glumele lor, unii asupra celorlalți”, a scris Adriana Ticea, repre­zentanta ONG-ului, pe Facebook.

Directorul Urbis spune că, deși prinderea animalului era necesară în acest caz, reprezentanții Serviciului de Ecarisaj s-au trezit cu numeroase plângeri la Primărie, Poliția Animalelor sau la Avoca­tul Poporului, deși procedura a fost legală. „Procedura a fost absolut legală, (câinele, n.r.) a fost prins cu crosa, dar s-a făcut atâta campanie, încât ceva trebuie făcut la nivel instituțional. Oamenii sunt importanți, nu putem să lăsăm câinii peste tot pe stradă. Unii au boli transmisibile și sunt prin tot orașul”, a concluzionat Dan Cuza.