Tragedia de la sfârșitul săptămânii trecute de la Cochirleanca, unde un tânăr fotbalist cu un viitor promițător a căzut victimă unui accident stupid, va genera, cu maximă probabilitate, ceva reacții din partea autorităților. Cel mai sigur, un șir de controale tematice, așa cum se întâmplă de obicei atunci când o tragedie sensibilizează opinia publică.
Reamintim că, joia trecută, Denis Gabriel Porumb, un tânăr fotbalist din Cochirleanca, a căzut victimă a unui accident aparent banal, dar pe care nimeni nu avea cum să-l prevadă. Tânărul de 18 ani s-a rănit grav în timp ce încerca să sară un gard pentru a aduce o minge. Un gard pe care, probabil, îl mai escaladase de sute de ori. În momentul fatidic, Denis juca fotbal pe o stradă din apropierea școlii din Cochirleanca. Mingea a sărit dincolo de gard, băiatul a încercat să o recupereze, însă o bucată de fier beton i-a străpuns piciorul în zona arterei femurale. Primul ajutor i-a fost acordat de o localnică, asistentă la Unitatea de Primiri Urgențe care locuieşte în zonă şi pe care copiii au chemat-o când puştiul de 17 ani a leşinat din pricina cantităţii mari de sânge pierdut. O ambulanţă l-a preluat ulterior şi l-a transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Buzău unde medicii l-au băgat pe transfuzii, fiind transferat apoi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală. Din păcate, sâmbătă seară, a venit și cea mai cruntă veste: Denis se stinsese din viață, după ce medicii îi amputaseră, deja, piciorul rănit. Tragedia, una de neconceput, a impresionat și îndurerat întreaga comunitate buzoiană. Denis era elev la Liceul cu Program Sportiv din Buzău și avea o carieră promițătoare în fotbal. Recent, câștigase titlul de campion județean U19 cu Voința Cochirleanca.
Prima reacție din partea autorităților a venit la aproape o săptămână distanță de la producerea incidentului în urma căruia Denis și-a pierdut viața. Marți seara, prefectul a anunțat, la Focus TV, că va dispune o evaluare a riscurilor de la toate unitățile de învățământ din județ. „O să mă sfătuiesc cu colegii și vom decide dacă este nevoie de o hotărâre – deși nu prea pare, pentru că nu este o situație de urgență – sau facem doar o adresă către primării pentru verificarea tuturor incintelor școlilor și elimnarea acestor elemente periculoase, pentru că, din păcate, s-a dovedit că sunt elemente periculoase. O adresă imperativă prin care (să se ceară, n.r.) să se verifice pericolul pe care îl pot genera gardurile și, mai ales, escaladarea gardurilor”, a spus Daniel Țiclea la Focus TV.
În mod evident, o asemenea evaluare își va avea utilitatea ei, însă asemenea analize este necesar să fie făcute în permanență, de către angajați ai unităților de învățământ, printre care directorii, administratorii și cadrele didactice care activează în zonele cu potențial de risc (profesorul de sport în cazul școlii din Cochirleanca). Cum aceștia se aflau în plină efervescență grevistă și, pe deasupra, pot invoca fără să le crape obrazul de rușine că nu sunt plătiți pentru asta, este binevenită și o evaluare în urma unui ordin venit „de sus”. Numai că lucrurile nu ar trebui să se oprească aici; asemenea gen de analize trebuie făcute cu o anume ritmicitate și ori de câte ori apar elemente noi, nu doar când se întâmplă vreo tragedie.
Cum ar fi dacă…
… în acest context, de exemplu, prefectul Țiclea ar pune pe tapet problema accesului copiilor amatori de mișcare pe terenurile de sport ale școlilor, unde pot bate mingea în siguranță? Sâmbăta trecută s-a stins Denis, care juca fotbal pe stradă și a vrut să recupereze mingea căzută în curtea școlii închisă cu lacăt. Mâine, un copil ar putea fi lovit de o mașină în timp ce se joacă fotbal pe stradă, iar urmările ar putea fi tot tragice.
Și prefectul Țiclea are posibilitatea să facă acest lucru și nu doar de la înălțimea fotoliului de la Casa Albă, ci și din cea a funcției de partid, dat fiind că Partidul Național Liberal are câțiva primari în județ, iar o parte dintre directorii de școli au fost instalați în funcție în perioada guvernelor conduse de minunile politicii contemporane Orban și Cîțu, din ale căror echipe câștigătoare au făcut parte, pe rând, liberalii buzoieni.
Să ne reamintim
Legea nr. 8/2023, ce privește accesul liber pe terenurile de sport din școli, așa încât copiii să aibă posibilitatea de a se juca într-un mediu sigur, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 4 ianuarie anul curent și a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, „este permis accesul gratuit în spațiile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor și sunt administrate de către consiliile locale, tuturor copiilor (…), precum și tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora”.
Unitățile de învățământ au avut la dispoziție 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii să introducă în regulamentele actuale de funcționare prevederi legate de acces și de modul de utilizare al spațiilor și terenurilor de sport aflate în folosința acestora, precum și orarul de acces, după orele de program, în zilele libere și în timpul vacanțelor școlare.
Însă, în unele unități de învățământ din Buzău, directorii au profitat fix de faptul că legea le permite să facă un regulament propriu în privința accesului pe terenul de sport și au transformat acest lucru într-o piedică!
Așa se face că anumite școli au reușit să blocheze accesul elevilor pe terenurile de sport prin prevederi de-a dreptul absurde, care stârnesc râsul pe alocuri, prin ridicolul procedurii. Printre unitățile de învățământ cu asemenea regulamente se numără Școala „George Emil Palade” (nr. 15), aflată pe strada Spiru Haret, și Școala Gimnazială „Ion Creangă” (nr. 16), de pe strada Victoriei.
În cazul Școlii 16, potrivit regulamentului, pentru accesul pe terenul de sport trebuie furnizate mai multe documente de către părinții însoțitori și de către elevi: o adeverință din care să reiasă că sunt elevi, o adeverință de la medicul de familie, din care să reiasă că sunt clinic sănătoși, copie după certificatul de naștere/buletin al elevilor, precum și o copie după buletinul părintelui însoțitor. De asemenea, părintele însoțitor al elevului minor trebuie să completeze o declarație prin care „se obligă să respecte prevederile regulamentului de acces și utilizare a bazelor sportive și a terenurilor de sport în aer liber ale Școlii Gimnaziale <Ion Creangă> Buzău, pe toată durata activității sportive și prin care se obligă să îl supravegheze pe copil pe toată durata activității sportive a acestuia”. Pentru elevii majori, singura prevedere lipsă este cea legată de părinții însoțitori, însă pașii care trebuie urmați sunt aceiași în privința documentelor.
Cu toate că unitățile de învățământ nu interzic fățiș accesul pe terenurile de sport, o astfel de procedură greoaie îi va descuraja, cel mai probabil, nu doar pe elevi, ci și pe părinți, care ar fi nevoiți să își supravegheze copiii ori de câte ori cei mici vor dori să facă mișcare. În acest timp, direcțiunile mai multor școli au bătut palma cu diverși întreprinzători și au pus bazele unor afaceri private pe terenurile de sport, care rămân ocupate seară de seară până aproape de miezul nopții.
Și, în mod evident, aceiași responsabili ai unităților de învățământ ar putea invoca – pe lângă deja clasicul argument că nu sunt plătiți pentru a se lega la cap cu o povară în plus – faptul că accesul liber al copiilor pe terenurile de sport ale școlilor ar expune distrugerii patrimoniul unităților de învățământ. Chiar dacă nu sunt plătiți pentru asta, le-aș propune un subiect de meditație: ce este mai prețios, un geam în pericol de a se sparge sau viața unui tânăr?
