Funcționarea „Băncii de gene” de la Buzău, susținută de legumicultorii din întreaga țară

Prezenți, miercuri, 27 ­ia­nuarie, la o întrunire cu ­mi­nistrul Adrian Oros, reprezentanții asociațiilor de legumicultori din Vidra, județul Ilfov, din județul Olt, din județul Buzău, precum și din alte părți ale țării, și-au exprimat susținerea față de proiectul privind funcționarea unei „Bănci de gene” la Buzău, având în vedere că aceasta se află în mâinile cercetătorului  de prestigiu Costel Vînătoru, recunoscut în țară și în străinătate pentru rezultatele sale științifice obținute în decursul mai multor decenii de activitate în cadrul Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, multe dintre acestea însemnând soiuri pentru care a obținut omologare.  În ultimii ani, cercetătorul buzoian și-a canalizat energia pentru înființarea și funcționarea Băncii de gene în care să se poată păstra zestrea genetică a acestei țări în domeniul legumicol.

Punctul de vedere al legumicultorilor s-a făcut auzit prin vocea fondatorului Uniunii Salvăm Țăranul Român, Ion Păunel, care a spus ministrului și celorlalți reprezentanți ai Ministerului Agriculturii pre­zenți la întâlnire: „Mulțumesc ministrului Agriculturii pentru  discuția pe care a purtat-o cu dl. conferențiar dr. Costel Vînătoru, singurul titan al legumiculturii românești, vizavi de înființarea Băncii de gene din România. Am înțeles, din ce am citit în presă, că va exista un proiect și că va fi susținută (n.r., Banca de gene) și financiar. Dorința noastră este de a susține acest proiect, domnule ministru, și de a-l finanța, pentru că un stat fără identitate genetică a raselor și a soiurilor autohtone, va fi pe cale de dispariție. Avem nevoie de biodiversitate, avem nevoie de semințe și rase autohtone, avem nevoie ca nucleul țăranului român să nu dispară. Mul­țumesc că ați chemat la discuții inițiatorul proiectului Băncii de gene din România, Banca de gene de la Buzău, și sperăm ca în alocarea financiară pe care Ministerul Agriculturii o va avea pe anul 2021 să se regăsească și suma finanțării acestui proiect”.

Asigurări ministeriale că  se vor putea face angajări în acest an

Susținerea asociațiilor legumicole din țară este cu atât mai importantă cu cât proiectul funcționării unei Bănci de gene la Buzău a fost abandonat de autorități la sfârșitul anului 2019, deși există o Hotărâre de Guvern de înființare a Băncii de Gene la Buzău și există și un sediu pentru aceasta. De altfel, cercetătorul Costel Vînătoru a explicat autorităților de resort cu fiecare ocazie că Banca de Gene este singura instituție care poate asigura semințele legumelor adevărate românești, cu certificat de autenticitate.

În urma acestor intervenții din partea legumicultorilor din țară, dar și în urma prezentării pe care chiar cercetătorul a făcut-o în fața ministrului Agriculturii la începutul acestei săptămâni, sunt semne bune că proiectul va primi finanțare în acest an. La începutul săp­tămânii, cercetă­torul Costel Vînătoru  a fost invitat la o discuție de către ministrul Agriculturii în care a avut ocazia să explice pe îndelete ce înseamnă această Bancă de gene și care sunt beneficiile ei la nivel națio­nal și, mai ales, după ce va căpăta acreditare la nivel internațional. Despre această întâlnire și despre rezultatele ei, cer­cetătorul buzoian poves­tește că: „Am prezentat care este situația Băncii de gene și ce trebuie să facem în prezent.  Ministrul a promis că deblochează proiectul, ceea ce înseamnă că vom putea să facem angajările pe cele 30 de posturi, ca să putem funcționa. Eu am depus deja bugetul la minister din luna decembrie. Noi am avut buget și anul trecut, și în urmă cu doi ani, dar nu am avut oamenii ca să-l putem  utiliza. E bine că a înțeles ca să dăm drumul, pentru că avem un spațiu, utilități, sere și clădiri în care putem să ne desfășurăm activitatea până vom ajunge  acolo unde trebuie să ajungem.  I-am prezentat ministrului standardele pe care noi trebuie să le respectăm ca să îndeplinim condiția de bancă acreditată și am spus că acolo trebuie să ajungem, pentru că România a semnat și a ratificat Tratatul de la Nagoya, materializat în Legea 36 din 2019, în care s-a angajat, la nivel internațional, că va armoniza legislația și va face ce este necesar pentru conservarea resurselor genetice, a biodiversității.”

Legumicultorii români, primii beneficiari

Odată pusă în funcțiune, Banca de gene de la Buzău va contribui la conservarea tezaurului verde al României și va avea efecte economice de necontestat. Privit strict din punctul de vedere al celor care folosesc aceste semințe, al legumicultorilor, fie că vorbim despre cei mari, fie că vorbim despre cei care înființează culturi pe suprafețe mici, funcționarea unei Bănci de gene la Buzău ar însemna o resursă de semințe pe care le vor putea cultiva în câmp, în spații protejate sau chiar în  grădinii, fiind vorba ­des­pre legumele care se cultivau odinioară.

Despre această inițiativă privind susținerea declarată a asociațiilor față de acest proiect de importanță națională de la Buzău, cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene, spune: „Asociațiile susțin acest proiect pentru că știu că este o adevărată resursă. Ele au înțeles că pot prospera dacă producem semințe în România și refacem aceste branduri de creații românești, fie că vorbim de varza de Buzău autentică, de pepenii tradiționali și de tot ce aveam în trecut și era apreciat în piață”. De altfel, foarte mulți legumicultori din țară au testat semințele produse la Buzău și au trecut la culturi mai mari  când au observat cererea pe piață a acestor legume calitativ superioare celor de import.

„Avem legumicultori cu care colaborăm și au devenit prietenii noștri, în diferite bazine legumicole  din țară. Avem cultivatori serioși la Suceava, la Baia Mare, Satu Mare, în Oltenia, în Olt, în Timișoara, legumicultori care solicită semințe și îmi spun cum au rezistat condițiilor climatice. Sunt încântați de soiurile noastre pentru că sunt parfumate, au gust, au aromă. Eu le trimit, anual, semințe din diferite soiuri, iar ei le cultivă și îmi trimit fotografii, mă sună și aflu dacă merg bine culturile în acele zone, îmi spun ce rezultate se obțin, ca să știm ce merge pe fiecare zonă , având în vedere că sunt condiții diferite de climă”, spune cercetătorul Costel Vînătoru.