Primăria Buzău dorește să implementeze un proiect de economie circulară căruia i s-a dus vestea până la nivel de Uniune Europeană. El a fost prezentat în linii mari, marți, 21 noiembrie, în cadrul conferinței „Impactul economiei circulare asupra sectorului apei în România”, care a avut loc la sala „Nicu Constantinescu” din Palatul Comunal, cu participarea consilierului de stat László Borbély, care coordonează Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, secretarului de stat Roxana Mînzatu și a reprezentanților Băncii Mondiale, componenta IFC, Nicola Saporiti și Cristian Marcu.
Despre anvergura și importanța proiectului de la Buzău a vorbit Roxana Mînzatu. Secretarul de stat a subliniat că Buzăul este un proiect pilot și, dată fiind importanța lui, speră ca acesta să inspire și alte comunități locale. De aceea proiectul a fost introdus la nivel guvernamental în grupul de lucru pe apă uzată, unde, spune secretarul de stat, „discutăm de finanțarea sectorului apă; am pus pe agendă proiectul pilot de la Buzău. Am mers cu el mai departe și în Israel, pentru a vedea bune practici și, de acolo, s-a auzit de Buzău până la DG ENVIRONMENT, la Comisia Europeană”. Comisia Europeană este foarte dispusă, mai spune secretarul de stat „să finanțeze cu bani europeni economia circulară, reutilizarea resurselor finite, pentru că și apa este o resursă care se dovedește a fi din ce în ce mai greu accesibilă chiar și în România”.
Este vorba despre proiectul prin care Primăria Buzău dorește ca apa de la stația de epurare a orașului să fie refolosită pentru irigații. Proiectul este unul ambițios și prevede realizarea de irigații cu această apă pe circa 25.000 hectare. „Este vorba de 10 milioane de metri cubi de apă care, după ce sunt tratați, îi deversăm natural în râul Buzău, stația de epurare fiind la cea mai joasă cotă a municipiului Buzău. Aici s-a imaginat o schemă hidrotehnică în sistemul de epurare actual al apei a sistemului de irigații”, a explicat primarul Constantin Toma. În cadrul acestui proiect, un rol important i se dă canalului Iazul Morilor, care are o istorie frumoasă legată de dezvoltarea comunității de buzoieni. „Vrem să integrăm în acest sistem și canalul Iazul Morilor, cu 20,3 kilometri”, mai spune primarul, explicând că a solicitat să fie transferat gratuit de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare la Primăria Buzău pentru a-l putea utiliza inclusiv pentru acest proiect pe partea de Sud.
Sunt bani pentru proiect
„Sursele de finanțare sunt”, spune primarul Constantin Toma. Una dintre ele ar putea fi chiar Banca Mondială, care și-a trimis reprezentanți la conferința de la Buzău. De asemenea, a mai spus primarul, „banii ar putea fi accesați și de la Uniunea Europeană, bani sunt și de la Guvern”, așa cum a spus, la un moment dat în conferință, și secretarul de stat la departamentul guvernamental care monitorizează programele finanțate din fonduri publice și europene din Fondul de mediu, de la Autoritatea Fondului de Mediu (AFM). „Problema este să avem acest proiect cât mai repede și sper să avem proiectul finalizat anul viitor și din 2025 să putem trece la construirea lui”, a mai spus primarul.
La rândul său, secretarul de stat Roxana Mînzatu, care a vorbit despre anvergura europeană a ideii de la Buzău, consideră că exemplul va fi benefic și pentru alte administrații din țară, având în vedere că pentru astfel de proiecte există o alocare totală din surse de finanțare românești și europene de 10 miliarde de euro pentru următorii zece ani, pentru tot ceea ce înseamnă rețele de apă, canalizare și epurare. Însă nevoia României pentru tot ceea ce înseamnă colectare la apă potabilă și apă uzată este peste 20 miliarde de euro. „Dacă Buzăul a arătat că se poate în alte aspecte ale economiei circulare, în modul în care face, și în acest domeniu al reutilizării apei – unde știu că lumea are o reticență -, cred că exemplul va fi preluat; trebuie să pornească autoritățile locale să identifice terenurile pe care le pot folosi să bugeteze să facă proiectare și așa vom putea avansa. Buzău este proiectul despre care se vorbește, care a venit cu documentație, care se ocupă de transferul de proprietate pentru a putea face investiția; are un studiu, are o bugetare și vom discuta la modul concret cât costă, ce rezultate va avea, ce suprafață va iriga. Nu am alt exemplu din țară; parteneriatul cu Asociația Română a Apei, cu toți operatorii din România, este menit să multiplice acest exemplu, să dea încredere altor comunități”, a precizat Roxana Mînzatu.
Primăria înființează departament dedicat exclusiv proiectelor de economie circulară
Primăria Buzău va fi prima din țară care va avea un departament dedicat, exclusiv, proiectelor de economie circulară. Constantin Toma a explicat că noul departament va funcționa din 1 ianuarie și va avea zece specialiști, care se vor ocupa exclusiv de implementarea strategiei economiei circulare, strategie pe care Buzăul a creat-o în urmă cu doi ani, când încă nu exista o alta la nivel național. Înființarea acestui departament este îndreptățită și de faptul că Primăria, care a pornit pe acest drum al economiei circulare în urmă cu doi ani, adică înainte de pașii făcuți în prezent la nivel guvernamental, dorește să păstreze statutul de centru național de economie circulară pe care consideră că îl merită. „Nu sunt arogant dacă declar acum că Buzăul este (n.r., centru național de economie circulară), măcar și prin faptul că în fiecare an la Buzău se prelucrează 400.000 tone de PET-uri. La Buzău se reciclează și telefoane, frigidere, becuri, firma fiind în extindere în acest moment. Ne-au inspirat. A apărut prima idee a primei școli circulare din România și chiar din Uniunea Europeană, proiect premiat de Franța, am ocupat primul loc; și în Germania, cu acest proiect am obținut o finanțare la Ministerul Federal al Mediului Siguranței Nucleare pentru modelul de dezvoltare pentru un oraș din afara Germaniei”, spune primarul municipiului.
Ce spune consilierul de stat László Borbély despre proiectul de la Buzău
„Buzăul reprezintă un oraș emblematic în ceea ce privește economia circulară, sigur, dar nu numai. După ce în 2020 acest oraș a aprobat o strategie până în 2030 de economie curculară și a și implementat până acum – și a spus domnul primar în ce zonă a școlilor și în alte domenii -, iată că Guvernul, în 2022, are o nouă strategie de economie circulară și, de o lună de zile, avem și un plan de acțiune în care apar foarte clar acele elemente care se regăsesc și în strategia orașului Buzău. În momentul de față, când avem o problemă în ceea ce privește alimentarea cu apă, canalizarea la nivelul localităților, când trebuie să recuperăm, ceea ce însemană o amânare a unor investiții, 59 la sută la canalizare și 74 la sută alimentare cu apă, e foarte bine să avem o concepție holistică și să punem în pratică. În planul de acțiune la agricultură avem precizat exact ceea ce în momentul de față domnul primar intenționează să pornească un proiect pe utilizarea apelor tratate în agricultură; și iată că ceea ce apare în acest proiect de economie circulară deja la Buzău va deveni un proiect în care 25.000 de hectare de teren vor fi irigate cu aceste ape tratate”, a arătat consilierului de stat
László Borbély.
Toma: „Am început un program să transformăm toate școlile din municipiul Buzău în școli circulare”
Cum a început povestea economiei circulare la Buzău? Buzăul este și primul oraș din țară care a aplicat conceptul de economie circulară în cadrul unei școli. Este vorba despre Școala generală nr. 11, unde învață 2.000 de elevi. În cadrul școlii, apa de ploaie este colectată și valorificată pentru irigarea unei sere înființate cu sprijin de la cercetătorii în legumicultură. Apa colectată în trei bazine mai poate fi folosită însă și de ISU.
„Proiectul de la Buzău a devenit model național în tot ceea ce înseamnă <școli verzi> finanțate prin PNRR. Noi, la această școală cu 2.000 de elevi, adunăm apa de ploaie în trei bazine. Apa de aici constituie rezerva de apă utilizată și pentru a iriga terenul într-o seră didactică. Cu o mică tratare folosim apa de ploaie și ca apă menajeră. În acest moment <școala verde> din Buzău nu mai consumă resurse. Încălzirea se face cu pompe de căldură”, a explicat primarul Constantin Toma. În ceea ce privește energie electrică, acesta a spus că s-a furnizat de aici în rețeaua națională cu 10-15 la sută mai mult decât s-a consumat; de asemenea, a mai spus primarul, la această școală, colectarea deșeurilor se face pe nouă fracții. Pentru că, în primul rând, „școala verde” este o poveste de educație, dat fiind că, cel puțin în acest stadiu, nu se face mare economie, primarul Constantin Toma spune că a început un program pentru transformarea tuturor școlilor din municipiu în „școli verzi”: „Am început un program să transformăm toate școlile din municipiul Buzău în școli circulare. Vom mai contribui la educație și cu un manual de economie circulară opțional, facultativ, avizat de Ministerul Educației, pentru copiii de clasa a VI-a și a VII-a”.
