La Colegiul Național „B.P. Hasdeu” a avut loc lansarea parteneriatului pentru educație juridică „Educația juridică în școală și cariera juridică”. Este un parteneriat inițiat și coordonat de profesorul Elena Năstăsoiu, căreia i s-a alăturat profesorul Andreea Elena Petroșel, și este încheiat între Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, Tribunalul Buzău și Baroul Buzău, în vederea familiarizării elevilor cu principalele reglementări care se aplică în viața cotidiană și, în mod special, cu drepturile și responsabilitățile civice.
„Acest parteneriat are scopul de a vă informa cu privire la supremația legii, condiție prioritară în siguranța cetățenilor, dar și ca valoare fundamentală a democrației. Obiectivul nostru este de a vă arăta ceea ce este permis și ceea ce nu este permis înainte și după 14 ani. Pe de altă parte, să vă respnsabilizăm față de lege, față de autorități, față de drepturi. Vom desfășura activități diverse, care vor avea ca și subiecte corupția discriminarea, abuzul, violența domestică, securitatea pe rețele de socializare, consumul de substanțe interzise, minori și drepturi, îndatoriri cetățenești, responsabilități și deja am vorbit despre bullying. Este necesară educația juridică pornind din nevoia de a ne informa privind legea. Este necesară educația juridică pentru că e nevoie de atitudine, de respect pentru lege pentru autorități, pentru drepturi, Este nevoie de responsabilitate și asumare”, a spus prof. Elena Năstăsoiu, care a invitat-o pe eleva Diana Tănase să fie purtătoarea de cuvânt a elevilor. Diana a dorit, înainte ca invitații să își spună punctul de vedere legat de tema întâlnirii și să formuleze idei, sfaturi, recomandări, să spună în numele colegilor ei ce așteptări au de la astfel de activități.
Au participat la lansarea proiectului hasdeieni de la clasele XI H , XI I, XI J, XII J și XII I, care au avut ocazia să se întâlnească cu reprezentanții institutiilor partenere, respectiv cu decanul Baroului, Daniel Octavian Grigore, cu avocatul Florentina Băieș, cu președintele Tribunalului Buzău, judecătorul Elena Cristina Vlad, cu avocat Răzvan Constantinescu din Baroul București, cu auditorii de justiție Irinel Stroe și Bogdan Dima, absolvenți de „Hasdeu” și foști elevi ai profesoarei de istorie Elena Năstăsoiu. S-au alăturat pentru a lua parte la dezbateri inspectorul școlar general Daniela Palcău, prefectul Daniel Țiclea și directorul Casei Corpului Didactic, Ștefan Torcărescu. Intervenții importante în economia întâlnirii le-au avut profesorul Virginia Mîndruță-Tănăsescu, directorul Colegiului, la debutul manifestării, și profesorul Anca-Maria-Ioana Florea, director adjunct, pe parcsursul discuțiilor.
Rolul invitaților a fost, pe de o parte, să-i familiarizeze pe elevi cu profesiile care vizează domeniul juridic, cu avantajele și dezavantajele lor, și pentru acest lucru s-au lăsat „citiți” precum niște cărți vii, pe parcursul celor trei ore cât a durat întâlnirea, iar pe de altă parte, să-i ajute să înţeleagă care sunt drepturile și îndatoririle lor. Și pentru că este necesar mai întâi să înțelegi legea pentru ca apoi să o respecți, invitații, alături de profesorii Elena Năstăsoiu și Andreea Elena Petroșel, le-au vorbit elevilor și despre drepturi și obligații.
11.000 de legi în vigoare
„În acești mai bine de 20 de ani de profesie juridică m-am lovit de situații de viață. Cele mai dureroase sunt cele în care sunt implicați minori, fie că este vorba despre cei care sunt victime ale infracțiunilor, fie că este vorba despre mionori infractori. O constantă pe toată această perioadă a activității este faptul că cei care apar în fața justiției nu-și cunosc drepturile. Și atunci resimțim aproape în fiecare zi această lipsă a educației juridice”, a spus președintele Tribunalului Buzău, judecătoarea Cristina Vlad, care a subliniat că România este un stat de drept în care sunt peste 11.000 de legi în vigoare. De aceea a subliniat în discuția cu liceenii că scopul educației juridice nu este ca elevii să cunoască toate aceste legi, ci să obțină niște informații juridice de bază care să le permită să citească și să înțeleagă un text de lege de-o manieră acceptabilă.
„Sunteți la o vârstă la care vă creați un sistem propriu de valori. În raport cu acesta, ulterior veți clădi relații sociale. În acest context este important să aveți și informații juridice care să așeze aceste valori pe niște baze corecte”, a spus judecător Elena Cristina Vlad, președinte al Tribunalului Buzău. În ceea ce privește profesia, „am fost unul dintre cazurile fericite”, a mărturisit judecătoarea, pentru că, spune aceasta, „mi-am dorit dintotdeauna să fac Facultatea de Drept”. În ceea ce privește profesia de judecător, ea spune că este „o profesie grea”, pe care o percepe ca pe o responsabilitate. Judecătoarea a vorbit elevilor și despre importanța încrederii cu care să abordeze totul. „Încrederea vă va ajuta să depășiți și eventuale eșecuri, pentru că viața nu este nicio dată liniară”, a adăugat aceasta.
O poveste frumoasă legată de cariera profesională a fost relatată de profesorul Daniela Palcău, care și-a deschis inima în fața elevilor și a prezentat parcursul său profesional pentru a exemplifica faptul că dacă faci cu pasiune ceea ce faci și îți stabilești obiective în viață, acestea pot fi atinse cu perseverență și cu multă muncă.
Educația juridică a cetățenilor generează norme de drept corecte
„Dacă avem o educație juridică la un nivel rezonabil în masă, vom genera și norma de drept corectă, pentru că Dreptul e făcut de societate. Dreptul apare ca o nevoie de a regla problemele care apar în societate. Și atunci, dacă în societate am un raționament corect în privința nevoilor, a obligațiilor, în privința drepturilor, atunci pot genera o normă de drept cât mai aproape de realitățile societății”, a spus, la rândul său, decanul Baroului Buzău, Daniel Octavian Grigore. Legat de profesie, acesta a mărturisit în fața hasdeienilor că nu este militant pentru o carieră juridică, „pentru că, alături de o carieră juridică, aveți opțiuni multiple. Aveți cariera științei. Sunt profesii care generează progresul societății. Cei care optează pentru o carieră juridică trebuie să o facă în funcție de ce simt în interiorul lor. Atunci când alegi o carieră juridică, vei relaționa cu oamenii și trebuie să fi pregătit pentru acest lucru”.
Foști absolvenți s-au întors la Hasdeu să ofere din experiența lor
Irinel Stroe, auditor de justiție, absolvent al Hasdeului, promoția 2012, și absolvent al Academiei de Poliție, Facultatea de Drept, în 2017, consilier juridic al Poliției Capitalei, a venit în fața hasdeienilor la invitația fostei sale profesoare Elena Năstăsoiu, pe care a felicitat-o pentru munca și eforturile pe care le depune pentru ca acest proiect să aibă loc.
El a oferit explicații cu privire la profesia de auditor de justiție. „Am fost polițist doar cu statutul. În realitate nu am exercitat nicio zi de muncă de poliție. Pentru cei ce nu cunosc profesia de consilier juridic, este asemănătoare profesiei de avocat. Numai că reprezinți interesele unei singure instituții, și anume cea angajatoare. Ulterior, având în vedere faptul că am luat contact cu instanța de judecată, aprope cinci ani, am considerat să fac un pas înainte și să mă apropii de domeniul Justiției”.
Și Bogdan Dima este auditor și, de asemenea, și el este absolvent de Hasdeu. „În virtutea calității mele de auditor de justiție, o să vă vorbesc ca de la elev la elev. Cum a spus și colegul meu, noi, deocamdată, ne simțim ca în facultate, participăm la cursuri, seminarii, la procese simulate, învățăm să redactăm hotărâri, Ordonanțe, care sunt datele procurorului. Așa cum au spus antevorbitorii mei, este bine să alegeți ce vă place și ce vi se potrivește. Să nu vă lăsați influențați. Și chiar dacă în viitor observați că acea profesie nu vi se potrivește nu este un capăt de țară, vă puteți reprofila. Aveți în față pe cineva care în timpul liceului a vrut să fie ofițer de Poliție, la începutul Facultății de Drept a vrut să fie procuror, iar acum mă gândesc serios să optez în anul doi pentru funcția de judecător”, a mărturisit acesta.
Răzvan Constantinescu nu este la prima activitate împreună cu foștii săi profesori. El a intrat chiar și în perioada online la ore alături de cadrul didactic pentru a le oferi informații elevilor de care aveau nevoie și sfaturi pentru cei care doreau să urmeze o carieră juridică. „Eu am venit să vă vorbesc despre avocatura de business, despre care, eu personal, nici când eram în liceu și nici când eram în facultate, nu prea știam ce este. E o avocatură mai nouă. Asistăm investitori, asistăm antreprenori, asistăm corporații să cunoască legea și să o aplice și atunci când nu o aplică să-i ajutăm. Noi suntem specializați. Specializarea mea este cea bancară și coordonez practica fintech a biroului. Eu o să vă întreb dacă aveți aplicații bancare sau dacă v-ați jucat cu cripto. Acolo venim noi să asistăm clienții”, a povestit acesta elevilor, incitându-le imaginația mai ales că le-a povestit cum fac echipă cu colegii din IT și crează aplicații și asigură partea juridică.
De ce nu dă prefectul concurs pe post?
Din alt punct de vedere, cadrele didactice împreună cu conducerea școlii au considerat necesar ca ei să-și însușească reperele juridice încă de pe băncile școlii, pentru că liceanul este și un subiect activ care se poate implica sau ar trebui să se implice în viața socială. Și le-au oferit elevilor posibilitatea să adreseze invitaților întrebări. Astfel, prefectul, după ce a explicat în prima parte în mare legislația care reglementează activitatea sa, a fost pus în situația să explice pe final de întâlnire de ce funcția prefectului nu se ocupă prin concurs. „A fost reînființată după Revoluție și a avut diverse oscilații. Era definită după Revoluție. Niciun director de instituție din Buzău nu se puutea numi dacă prefectul nu acorda un aviz pozitiv. A mai existat la un moment dat o tendință de profesionalizare și si s-a introdus în legislație obligația ca prefectul să fie înalt funcționar public, s-au făcut cursuri pe repede înainte de înalt funcționar public. Apoi s-a constatat că suntem într-o situație de ipocrizie. Deși prefectul era numit de primul ministru, care și el nu dă concurs decât în fața cetățenilor, prin votul direct sau indirect, și deși exista condiția ca prefectul să fie înalt funcționar public, în fapt tot numit era în baza unor decizii politice sau guvernamentale. Și atunci, în urmă cu doi ani s-a revenit la definirea funcției de prefect ca funcție de demnitate. Se dorește ca prefectul să fie <prelungurea mâinii guvernamentale> în teritoriu”, a explicat prefectul Daniel Țiclea.
Activitatea s-a încheiat cu o întrebare retorică ce a fost lansată liceenilor de directorul Casei Corpului Didactic, Ștefan Torcărescu, prin care îi îndemna să facă o alegere în privința persoanelor care ar urma să predea în școli educația juridică, viitoarea disciplină care va fi introdusă în trunchiul comun în planul de învățământ: „Era o discuție în spațiul public la un moment dat despre accesul în cariera didactică a unor specialiști din diverse domenii, inclusiv în zona juridică, învățământul, educația, fiind singura zonă, singura supapă unde magistratul, judecătorul poate să exercite o acitvitate pe lângă activitatea de bază”. Directorul CCD a concluzionat: „Plecăm de aici cu starea de bine că voi înțelegeți ce înseamnă competența și probabil că noi am contribuit la crearea unei imagini în mintea voastră asupra unor domenii, zone de activitate importante pentru societate, fie că este vorba de învățământ, dar mai ales din zona juridică”.
