Educație

FOTO/VIDEO | Cine a venit acasă la „Eminescu”, de ziua lui

„Bună ziua, România! Bună ziua, Eminescu!”, a spus  Robert, elev al  Colegiului Național „Mihai Eminescu” într-o emisiune TV, la atelierul de proiecte al simpozionului liceului. Un atelier al binelui, frumosului, creației, așa cum au fost toate celelalte care s-au petrecut ca un omagiu la adresa poetului național Mihai Eminescu. Evenimentul a avut loc la finele săptămânii trecute, de ziua nașterii poetului, care este de fapt ziua școlii. În colegiu s-a creat o comuniune spirituală și am trăit împreună cu elevii participanți, cu cadrele didactice ale școlii și cu invitații momente de opinii convergente asupra poeziei, de reflecţii similare în cadrul unui eveniment educațional și cultural, unde știința este livrată elevilor ca bucuria unei poezii, iar poezia este trăită matematic, cu simțăminte biologice la intensitatea chimiei dintre oamenii pasionați de cunoaștere, toate așezate geografic vorbind pe tărâmul acestor plaiuri buzoiene, încărcate de istorie.

S-a întâmplat, așa cum spuneam, de Ziua Culturii Naționale și de ziua poetului național Mihai Eminescu la colegiul buzoian care cu cinste îi poartă numele de mai bine de un veac. Aici a fost organizat un eveniment excepțional care a împletit activitățile științifice cu cele literar-artistice. Astfel, pe de o parte a fost organizat Simpozionul județean „Universul Cunoașterii”, un proiect științific din Calendarul Activităților Educative Județene (CAEJ) 2023. El a fost propus și organizat de profesoarele Carmen Delcea și Daniela Mihaela Albu, alături de directorul Camelia Voicu și de inspectorii de specialitate Ana Preda Tudor, Serenella Dinu, ambele absolvente de „Eminescu”, Cristina Drugă și Antonia Damian. Simpozionul științific a reunit, în secțiunile Geografie, Istorie, Matematică, Științe, Orientare și consiliere peste 150 de elevi și 50 de profesori coordonatori din liceele buzoiene. Lucrările prezentate au adus în fața auditoriului teme științifice diverse, bine documentate și realizate la nivel academic.

Directoarea Camelia Voicu a remarcat participarea foarte bună la acest simpozion nu numai din partea elevilor colegiului, ci și din alte școli din municipiu și județ: „Ziua de 13 ianuarie am rezervat-o, conform tradiției, simpozionului județean adresat elevilor, denumit «Universul cunoașterii», care s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă a elevilor, pe mai multe secțiuni. Este vorba de Matematică, Geografie, Științe, Istorie, Proiecte educaționale”.

Pe de altă parte, în această zi de sărbătoare pentru colegiul buzoian am fost martoră și la vizita unor poeți acasă la „Eminescu”. Este vorba despre Nicolae Pogonaru și Laurențiu Belizan, ambii membri ai Uniunii Scriitorilor din România, care au răspuns invitației directoarei Camelia Voicu de a participa la Zilele Colegiului Național „Mihai Eminescu”. Un invitat aparte a fost avocatul Mihai Sălcuțan, scriitor, vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, promotor al relațiilor stabilite între Republica Moldova și România, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Acestuia – el având și calitatea de absolvent al colegiului buzoian – i s-a încredințat misiunea de a modera acest eveniment literar. Dincolo de prezența lor în rândul elevilor, care a constituit un eveniment în sine, a fost un eveniment excepțional de trăire românească autentică, scriitorii buzoieni nelăsând să treacă timpul fără a-și spune părerea despre poezie, despre literatură, fără să rostească versuri personale sau aparținând poeților de aur ai literaturii române. De altfel, această a doua parte a activităților „Zilelor Colegiului Mihai Eminescu” a fost construită în jurul unui program artistic denumit „Eminescu nemuritor”.

Eminescu iubea științele

Programul activităților în cadrul simpozionului științific a fost prezentat încă de la început de profesoara de matematică Carmen Delcea, care a reliefat preocuparea poetului Mihai Eminescu și pentru științe  ale naturii, matematică sau alte domenii.

„Prima activitate am gândit-o sub forma unui simpozion științific dedicat elevilor, pentru că Eminescu iubea științele; avea o pasiune pentru științe, lucru dovedit și de manuscrisele sale în care apar numele unor mari oameni de știință: Galileo Galilei, Newton, Bernoulli. Eminescu iubea matematica și nu numai. Iubea științele, în general. În manuscrisele lui găsim, pe lângă formule de matematică, formule de fizică și multe observații legate de natură, de biologie, de chimie. Sunt suficiente motive ca să ne gândim la Eminescu și din această perspectivă. Eminescu spunea despre matematică: «Matematică este limba universală. Este limba de formule, adică de fracțiuni ale celor trei unități: timp, spațiu și mișcare și, în concluzie, matematica este o abstracțiune a mecanicii. Iată legătura matematicii» deja cu zona științelor. De aceea avem o secțiune de Matematică, care va fi coordonată de doamna inspector Cristina Drugă și de subsemnata. Vorbeam despre științe. Multe dintre poeziile eminesciene, aș zice poate în mod deosebit «Luceafărul», face o serie de trimiteri la fizică, astrofizică, astronomie și nu în ultimul rând fac trimitere în zona biologiei, a naturii, a viului. Cealaltă secțiune este intitulată secțiunea «Științe: Fizică, Chimie, Biologie», coordonată de doamna inspectoare Serenella Dinu și de doamna directoare Camelia Voicu.

De curând am aflat că Eminescu a fost profesor de geografie la Școala comercială din Iași. Iată legătura dintre Eminescu și geografie. Nu este singura. A publicat în gazetele vremii articole despre geografie economică și citeam că a adus o serie de corecturi manualelor de geografie ale vremii și chiar o programă a obiectului Geografie. Sunt câteva argumente pentru care ne-am orientat și la o secțiune dedicată geografiei. Această secțiune este coordonată de profesor universitar dr. Laura Comănescu, prorector a Universității București și de doamna profesoară Albu Daniela. Eminescu iubea istoria. Știm cu toții lucrul acesta. Nicolae Iorga spunea despre pasiunea lui Eminescu despre istorie: «Eminescu stăpânea cu desăvârșire cunoștința trecutului românesc. Era perfect inițiat în istoria universală». De aceea, următoarea secțiune este  Istorie și este coordonată de doamna inspector Ana Preda.

Nu în ultimul rând, Eminescu a fost revizor școlar. Cunoștea problemele școlii foarte bine. A fost gazetar, a fost jurnalist, a publicat  articole despre pedagogie și psihopedagogie și chiar metodica predării unor discipline. Eminescu considera că educația înseamnă nu numai un proces de informare, mai ales un proces de formare a omului. Cuvintele sale sunt: «Educațiunea este cultura caracterului. Cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea». Astfel, următoarea  secțiune este dedicată ariei curriculare Consiliere și orientare, organizată sub coordonarea inspectoarelor Antonia Damian și Viorica Boarcăș și a doamnei profesoare Laura Tănase”, a precizat profesoara de matematică.

„Bună ziua, România! Bună ziua, Eminescu!”, de ziua poetului, la el acasă…

„«Bună ziua, România! Bună ziua, Eminescu», a zis Robert și a prezentat echipa, trei sau patru oameni zice el, uneori și mai mulți, program desfășurat până acum în clasă și azi, în mod excepțional, la atelierul de proiecte al simpozionului C.N. «Mihai Eminescu». Roxana este expertul invitat să vorbească despre întâlnirea cu Alexandru N. Stermin, explorator, biolog, profesor la UBB Cluj și autor a două cărți fabuloase despre jungla amazoniană, despre taigaua siberiană. Practic, omul de la meteo, aduce informații despre căldura din jungla tropicală, azi, zice el, sunt 40 de grade acolo. Traducător mimico-gestual și om de teren, Ioan. Sofia și Tania își așteaptă rândul să vorbească despre cum e să ții un secret, să fii mai fericit atunci când dăruiești decât atunci când primești daruri, cum e să fii un protector din umbră, un «îngeraș» îți stă pe umăr, nu-l vezi, că și-ar pierde puterea – joc de comunicare și de cunoaștere. Văzând că fetele au amuțit o clipă de la emoții (mie așa mi s-a părut), am preluat eu ideile și le-am mai conturat o dată. Doamna, zice Tania la momentul de analiză, m-ați întrerupt exact când trebuia să spun ce era mai important. Vai, cum așa? Data viitoare nu se mai întâmplă, promit, promit. Bomboane cu mesaj mai sunt?! Ies veseli pe coridor, se felicită reciproc, vorbind mai greu cu bomboanele în gură. Și elevii mari i-au apreciat și au intrat în jocul lor. «Aveți legătura!», ar zice Robert. «Am primit legătura!», i-aș răspunde, și eu fac parte din echipa de producție a știrilor, m-au acceptat ei”, a relatat profesoara de limba română Mihaela Nicolae momentul de creație literară realizat interdisciplinar cu noțiuni de biologie, geografie gata ambalat pentru a fi livrat  sub formă de știre unei întregi comunități.

Cum a fost promovată geografia locală

Profesorul Daniela Albu spune că în acest an s-a reluat o tradiție a liceului în privința organizării simpozioanelor științifice prin care se amintește elevilor  pe de o parte de creativitatea patronului spiritual al școlii, dar se realizează și o pregătire științifică de calitate a acestora.

„Am reluat de anul trecut o tradiție a liceului nostru prin care amintindu-ne de activitatea și creația patronului spiritual al școlii, valorizăm și pregătim tânăra generație prin prezentarea lucrărilor creative, științifice, prin gestionarea emoțiilor și bucuria întâlnirii și împărtășirii micilor cercetări cu colegii juniori și seniori din alte licee. S-a creat o abordare integratoare a științelor”, spune aceasta. Profesoara Daniela Albu menționează participarea numeroasă la acest simpozion, ceea ce denotă interesul elevilor pentru astfel de evenimente: „La secțiunea geografie au participat 35 de elevi și opt profesori coordonatori  din CN <M. Eminescu>, CN Pedagogic <Spiru Haret>, CN <Al. Vlahuță>, Liceul Teoretic <Ștefan cel Mare> Rm. Sărat și Liceul Teoretic <Al. Marghiloman>”.

De asemenea, profesorii au apreciat calitatea deosebită a lucrărilor prezentate de elevi în cadrul comunicării științifice: „Lucrările au demonstrat interdependențe dintre Științele Pământului (Geografie, Chimie, Fizică, Biologie) demografie, istorie cu metode matematice, geografice folosite în realizare, cu creativitatea prezentărilor, după cum spunea invitata în juriu de la secțiunea de geografie, Grațiela Petcu, absolventă eminesciană. Elevii au abordat teme diverse din studiul geografiei fizice, precum <Universul> sau al geografiei umane că urmare a publicării datelor statistice ale Recensământului populației din țara noastră, ale geografiei mediului înconjurător prin teme că schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, însă cele mai multe lucrări au abordat tematica  geografiei locale. Au evidențiat rolul obiectivelor turistice și de patrimoniu natural al județului prin teme precum Vulcanii Noroioși, Sărata Monteoru, Trovanții sau de patrimoniu cultural prin așezările rupestre, ori național prezentat de obiectivele din Patrimoniu UNESCO din țara noastră sau Transfăgărășanul, o minune a infrastructurii ce străbate munții. Elevii geografi au adus în fața auditoriului nu numai problemele mediului local identificate cu și soluții prin care se pot remedia sau conserva anumite areale protejate. Au fost valorificate și diseminate proiecte europene sau internaționale de anvergură desfășurate în școala noastră în parteneriate tradiționale cu APDD AGENDA 21 BUCURESTI, precum <People and planet>, <Vocea noastră contează!>, Școli Ambasador ale Parlamentului European, excursia ambasadorilor din proiectul <Tineri buzoieni ambasadori prin capitalele europene> prin prezentarea obiectivelor vizitate”, mai spune profesoara de geografie Daniela Albu.

Cadrul didactic a observat, pe lângă o creștere a calității lucrărilor și o pregătire emoțională a echipelor care se pare că au reușit să-și stăpânească emoțiile. „Atmosfera academică prin valoarea lucrărilor și atenția  acordată fiecărei prezentări a făcut ca elevii să se simtă valorizați, să fie importanți, să se învețe cu rigorile unor sesiuni de comunicări bine realizate. Mulțumim colegilor și elevilor participanți! Mulțumim Asociației pentru CNME Buzău pentru parteneriatul prin care vom publica în nr. 2 al revistei <Universul Cunoașterii>, lucrările susținute de participanții de la toate secțiunile”, transmite Daniela Albu.

Secțiunea „Istorie”, în online

Prof. Ana Preda-Tudor, inspector școlar pentru Istorie, ISJ. Buzău, spune că participarea la secțiunea „istorie”a fost din tot județul, motiv pentru care aici intervențiile elevilor au fost în online. La Simpozionul ”Universul cunoașterii”, la secțiunea Istorie s-au înscris 37 de elevi reprezentând C. N. ”B. P. Hasdeu”, C. N. ”Alexandru Vlahuță” Râmnicu Sărat, C. N. Pedagogic ”Spiru Haret”, Liceul Tehnologic ”Elina Matei Basarab” Râmnicu Sărat, Liceul de Arte ”Margareta Sterian” și C. N. ”Mihai Eminescu”.

În ceea ce privește lucrările  prezentate „au abordat teme variate care au determinat gruparea lor în două secțiuni: Istoria românilor și Istoria universală, cu o pondere relativ egală. Printre temele abordate se numără evoluția regimului comunist atât în România, cât și în lume, personalități istorice reprezentative precum Ellie Wiesel sau Georges Danton, dar și mai puțin cunoscute precum Rigoberta Menchu. Lucrările care au câștigat cele două secțiuni aparțin elevelor de la Colegiul Național ”B. P. Hasdeu” Buzău, care s-au distins printr-o prezentare ce a evidențiat un discurs coerent, argumentativ, menit să convingă că India este ”țara unde cultura prinde viață”, că ”Sunetul muzicii” în perioada comunistă are rezonanțe pline cu amintiri care pot fi descoperite și interpretate, iar ”Regimul dominației habsburgice în Transilvania” particularizează lupta de emancipare națională a românilor prin exemple ce devin repere ale evoluției în timp a neamului din care ne tragem”, spune inspectorul școlar.

Chiar dacă s-a desfășurat on-line, fiecare școală participantă alegând să se conecteze fie din sala de festivități, fie din sala de lectură sau dintr-o sală de clasă obișnuită, inspectorul școlar  Ana Preda-Tudor a apreciază că „activitatea a fost dinamică, solicitând atenția juriului alcătuit din patru doamne profesoare care nu aveau elevi înscriși în concurs, dar și pe cea a elevilor participanți, curioși să descopere preocupările colegilor lor de la alte școli”.

Cadrul didactic a mai remarcat și alte aspecte ce țin de această competiție. „Deja la a doua ediție de concurs la istorie, această formă de a celebra Ziua Culturii Naționale, le oferă elevilor noștri posibilitatea de a se apleca asupra unor teme diverse de istorie, de a aprofunda lectura de specialitate, de a alcătui o prezentare cât mai originală care să evidențieze temă studiată, de a argumenta alegerea ei, de a susține un discurs care să convingă juriul.

Cu mult mai mulți participanți față de anul trecut, secțiunea a câștigat în reprezentativitate și în evidențierea unor elevi care găsesc timp să descopere cât de interesant, actual și absolut necesar pentru viață rămâne studiul Istoriei”, a afirmat prof. Ana Preda-Tudor.

 

Teme numai bune de discutat la ora de dirigenție

„Cum educația nu se rezumă doar la disciplinele cu rubrică în catalog, orele de dirigenție ajută la formarea elevilor ca oameni prin diversele teme abordate, teme ce își au de multe ori inspirația din viața de zi cu zi. Așa că elevii au răspuns prezent cu lucrări pe diverse subiecte și la secțiunea consiliere și orientare. Aici, au  reușit să dea frâu liber imaginației cum au făcut în cazul „Jocul în orele de dirigenție”,  au avut și lucrări bine documentate ca în „Drepturile copilului-încălcări  frecvente ale acestora”, sau „Miscelanea sau itinerar printre iluminați”, au transmis semnale de alarmă în „Cum ne afectează social-media stilul de viață” sau au prezentat proiectele în care au fost implicați în „Vocea noastră contează!”.

Lucrările au fost realizate și prezentate cu suflet, cu seriozitate, așa încât asistența a fost captivată de fiecare subiect în parte”, spune profesoara Laura Tănase, consilier școlar.

„Când citim Eminescu ne simțim ca acasă”

Ce s-ar mai putea spune nou despre Eminescu? Profesoara Liliana Mihalcea a făcut o prezentare a lui Eminescu demonstrând că se mai pot spune multe, că poate fi redescoperit, că ne oferă tot timpul lecții de cultură, de patriotism, pentru că și-a iubit țara și a fost interesat de soarta ei.

„Eminescu a fost un om viu din toate punctele de vedere. A fost un om al timpului său și deopotrivă un spirit vizionar. A fost unul dintre cei mai mari gazetari români. Un om care a iubit cu pasiune. Un om care a avut simpatii și antipatii politice (…) Eminescu nu trebuie și nu poate fi comparat cu nimeni, ci acceptat ca atare. Ca o șansă absolut minunată la universalitate care s-a dat culturii acestui popor. Eminescu este unic și irepetabil (…) Ne place să citim Eminescu pentru că atunci când citim Eminescu ne simțim ca acasă, fiindcă în tot ce a scris Eminescu se oglindește această românească umanitate a noastră și numai a noastră”, a spus profesoara Liliana Mihalcea.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker