FOTO | Un obiect personal pe care Cuza l-ar fi uitat când a înnoptat la Buzău, expus la Muzeul Județean

Muzeul Județean a ver­nisat duminică, 24 ianuarie, expoziția „Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire”, ocazie cu care buzoienii sunt invitați să admire obiecte și documente ce amintesc de popasul domnitorului la Buzău și despre Unire.

Expoziția va rămâne ­des­chisă până pe 20 februarie și conține inclusiv obiecte prezentate pentru prima dată publicului. „Avem două ta­blouri care nu au fost expuse niciodată până acum. Ele fac parte din patrimo­niul muzeului nostru. Un tablou îl înfățișează pe Alexandru Ioan Cuza, iar altul un episod al sosirii sale aici, la Buzău, cu oamenii care îl întâmpină bucuroși la Episcopie. Tablourile sunt realizate de Nicolae Ionescu și Aurel Aniței”, a declarat, pentru OPINIA, Daniel Costache, directorul Muzeului Județean.

„Legenda spune că domnitorul ar fi uitat o lupă în camera de la Episcopie”

Se știe că la mai puțin de două săptămâni de la înfăptuirea Unirii dintre Țara Românească și Moldova, Alexandru Ioan Cuza avea să își petreacă o noapte prin­tre buzoieni. Episodul popasului pe care domnitorul Cuza l-a făcut la Episcopia Buzăului a fost relatat în presa vremii și tot de acest moment este legat și botezul principalei străzi comerciale care, din Strada Târgului, a devenit Strada Cuza Vodă.

Legenda spune că ­dom­nitorul și-a uitat un obiect personal în camera în care a înnoptat la Episcopie, obiect pe care buzoienii au acum ocazia să îl admire în expoziția de la Muzeul Județean.

„În expoziție se mai găsește o casetă de lemn cu elemente florale, o farfurie cu monograma domnitorului Alexandru Ioan Cuza și o lupă ce a aparținut domnitorului. Legenda spune că domnitorul ar fi uitat-o în camera de la Episcopia Buzăului, acolo unde a înnoptat. Totodată, mai avem expus și planul moșiei Gătejul din Rm. Sărat de la 1850”, spune directorul Muzeului Județean.

Cine sunt cei cinci deputați buzoieni care au votat pentru Unire

Totodată, expoziția mai conține una din puținele litografii care îl înfățișează pe Alexandru Ioan Cuza alături de doamna Elena, plus o litografie care înfățișează ­des­chiderea Divanului Ad-Hoc din 29 septembrie 1857 de la București. În subsolul acestei litografii se află lista cu ­de­putații Divanului Ad-Hoc, unde sunt menționați inclusiv deputații de Buzău. Județul Buzău a fost reprezentat de cinci deputați care au votat pentru Unire. Este vorba despre N. N. Păcleanu, Scarlat Voinescu, Constantin Ciochinescu, Costache Mo­glan și Nae Stănescu.

„Se știe că Alexandru Ioan Cuza a venit de două ori la Buzău. Prima dată la 6 fe­bruarie 1859 și apoi la 23 ia­nuarie 1860. De fiecare dată a fost întâmpinat cu bucurie de buzoieni, în special de cei din rândul intelectualității și de clăcași, adică de țărani. Se știe că marii proprietari de pământ din Buzău nu au fost chiar așa de încântați de Unirea Principatelor sub un singur domnitor, pentru că despre reformele lui Cuza se tot vorbea, iar reforma agrară, cea mai importantă dintre reforme, lovea în marii proprietari, marii arendași. Cuza a fost însă aclamat la Buzău. Era pentru prima dată când principatele se uneau și oamenii erau ne­răbdători pentru noile reforme ce aveau să apară. Cuza a rămas peste noapte la Episcopia Buzău, unde s-a întâlnit cu diferiți oameni politici și a avut și întâlnirea cu soția lui Iancu Marghiloman, cea care conducea delegația femeilor care l-au întâmpinat pe Alexandru Ioan Cuza. Este vorba despre mama viitorul prim-ministru al României Alexandru Marghiloman, care avea pe atunci vreo 5 ani”, mai spune Daniel Costache.