FOTO | Un fost primar revendică 40 de hectare din domeniul Marghiloman

Întortocheate sunt căile moștenirii, mai ales când la mijloc sunt sume mari sau proprietăți fabuloase. Dacă la acestea se mai adaugă și un nume celebru din po­litică sau un alt domeniu, rețeta scandalului este garantată. Așa este și cazul terenului de sub fostul hipodrom Mar­ghiloman, mai exact, 40 de hectare, pentru care moștenitorii politicianului buzoian cer despăgubiri în instanță încă din 2017.

Fostul primar al Sectorului 1 din București și ex-deputat în Parlamentul României Andrei Chiliman, împreună cu fratele lui, Mihai Șerban Chiliman, susțin că au moștenit o parte importantă a averii lui Ale­xandru Marghiloman, premier al României în perioada Primului Război Mondial, printre care și terenul de sub fostul hipodrom. Cei doi frați vor fie despăgubiri, fie acordarea altor bunuri echivalente valoric sau a unor puncte care se pot echivala în titluri de plată din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

„Lordul valah”  Mar­ghiloman, unul dintre cei mai bogați români

Este știut că politicianul buzoian ajunsese unul dintre cei mai bogați ro­mâni la începutul secolului trecut, fiind supranumit „Lordul valah”, un împă­timit al hipismului, fiind prin­tre fondatorii Jockey-Club-ului român și ai Hipodromului București. La Buzău, el a avut prima cres­cătorie de cai pursânge, cu instalații moderne, care a dus România pe un loc fruntaș în lumea curselor de cai, imediat după Anglia și Franța.

Totodată, reședința de la Buzău a lui Alexandru Marghiloman a devenit un adevărat magnet pentru personalitățile vremii, printre care Nicolae Iorga, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu sau Regina Maria.

În 1890, Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Știrbey, de care, însă, a divorțat. Diplomatul buzoian s-a căsătorit, mai apoi, cu Maria Petrescu, căreia i-a revenit întreaga avere după moartea lui. Alexandru Marghi­loman a decedat pe 10 mai 1925, iar moștenitorii lui au deschis testamentul patru zile mai târ­ziu.

„După divorțul de Eliza Știrbei, Alexandru Marghi­loman s-a căsătorit cu Ma­ria Petrescu, la 12 iunie 1919, la vârsta de 65 de ani, între ei fiind o diferență de 38 de ani. Uzufructul întregii averi revenea soției sale. Drepturi succesoriale le-au re­venit, de asemenea, nepoților Mihai N.N. Butculescu, fiul lui Nicolae N. Butculescu și Alexandru (Sandu) Mihail Scarlat Pherekyde, finul său și fiul lui Mihai Gh. Pherekyde, exprimându-și dorința ca unul dintre acești nepoți legatari să adauge numele de Marghiloman lângă numele lui”, a explicat istoricul Valeriu Nicolescu.

Ulterior, ceilalți moște­nitori au contestat urmă­rirea judiciară invocând că averea ipotecată nu era proprietatea debi­toarei Maria Marghiloman, care avea doar calitatea de uzufructuară. Vă­duva politicianului s-a judecat, ulterior, și cu ceilalți succesori, nepoții lui Mar­ghiloman, care-i reproșau că nu le-a asigurat veniturile stipulate în testament, a înstrăinat o parte din averea ce trebuia să rămână familiei, nu s-a îngrijit de întreținerea și repararea clădiri­lor, grajdurilor, hipodromului, nu și-a achitat taxele și impozitele și nici datoriile către creditori.

Au urmat aproximativ 15 ani de procese, încercări de executare din partea Fiscului pentru impozite neplă­tite, etapă în care domeniul a fost de mai multe ori pus sub sechestru. Din cauza văduvei lui Marghiloman, principala clădire a moșiei lui Marghiloman, Vila Albatros, s-a ruinat, conacul fiind re­novat abia în 2011 și devenind, în prezent, Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Mar­ghiloman”.

Și amenajările de la hipodrom au fost pierdute pentru vecie, iar celebra herghelie a lui Alexandru Marghiloman a fost vândută la licitație unui negustor evreu din Buzău, Solomon Goldman. Acesta a reușit să mai organizeze, cu sprijinul Camerei de Agricultură a județului Buzău, un singur concurs, dar din cauza cheltuielilor, a nepriceperii și, mai ales, a lipsei de interes, manifestată cândva de stăpâna hergheliei față de caii de curse, și Solomon Goldman a fost nevoit să-i vândă.

Cum au ajuns frații Chiliman să moștenească terenul

Într-unul din dosarele depuse în instanță de frații Chiliman, aceștia explică modul în care au ajuns să moștenească cele 40 de hectare pe care a fost odinioară hipodromul din Buzău.

„Terenul în suprafață de cca. 38 ha, care avusese destinația de hipodrom, face parte din moștenirea lăsată de Alexandru Marghiloman. Acesta a fost moștenit de 4 nepoți. Când a fost moștenit de cei patru, terenul nu mai avea destinația de hipodrom, ci era un simplu teren de cultură, întrucât fuseseră desființate toate instalațiile specifice hipodromului și fuseseră demolate toate construcțiile de pe teren. Ulterior, cei patru moștenitori și-au împărțit averea rămasă de pe urma autorului lor, Alexandru Marghiloman, iar terenul de cultură (fost hipodrom) a revenit avocatului N. D. S. Acesta a donat o parte din terenul de cultură (care anterior avusese destinația de Hipodrom) – respectiv 20 ha – soției sale E.S. Potrivit prevederilor Cap. III din Legea nr. 165/2013, instanța poate propune măsura compensării prin puncte pentru terenul preluat de stat, la valoa­rea stabilită potrivit grilei notariale”, se arată în dosar.

Conform unui raport de expertiză prezentat în instanță, doar o parte din teren (7,1 hectare) mai aparține în prezent municipalității buzoiene, restul ajungând în posesia mai multor societăți comerciale. Deși terenul a ajuns la stat în perioada regimului comunist, frații Chiliman trebuie să demonstreze în instanță că preluarea a fost una abuzivă, pentru a se putea spera la despăgubiri.