Primăria municipiului Buzău a organizat încă o ediție a proiectului intitulat „Zilele personalităților buzoiene de ieri și de azi”, care a fost dedicată Sfântului Sava, borna istoriei noastre buzoiene, martirizat în apele Mousaios (Buzăului de astăzi) în urmă cu 1.650 de ani. „Noi sărbătorim anul acesta – și evenimentele încep în această seară (n.r. 7 aprilie) -, 1.650 de ani de atestare documentară a numelui de Buzău. Singurul document scris descoperit până acum care atestă că pe aceste pământuri exista și creștinism este legat de acest 12 aprilie 372, martiriul Sfântului Sava, care a fost înecat de goții lui Atanaric în râul Buzău, Mousaios. Pentru că în acea scrisoare a lui Iunius Soranus, din 374, către guvernatorul Sciției Minor – Dobrogea de azi -, către Vasile cel Mare, episcopul Cezareei și Cappadociei, se vorbește despre Sava Gotul care propovăduia creștinismul în această zonă, care atunci se numea Goția. Este un lucru important, pentru că împreună cu Tomisul suntem cele mai vechi două așezări în care exista creștinism la acea dată”, a spus primarul Constantin Toma, inițiatorul acestei manifestări, care a avut loc pentru prima dată în 2016. Moderatorul evenimentului a fost istoricul Adrian Nicoară.
Invitatul evenimentului, preotul care a creat „Savaliada”
Invitat al evenimentului cultural a fost pr. prof. dr. Mihail Milea, în dublă calitate: de președinte al Fundației „Sfântul Sava de la Buzău” și de preot la catedrala care poartă numele sfântului, la a cărei construcție a pus piatra de temelie și pentru finalizarea căreia a luptat ani de zile. Preotul Mihail Milea era personalitatea cea mai în măsură să vorbească despre Sfântul Sava de la Buzău, pe care buzoienii îl vor prăznui pe 12 aprilie. Recomandarea cea mai importantă pentru acest lucru, dincolo de cărțile pe care le-a scris despre Sfântul Sava (semnate cu pseudonimul Sava Bogasiu), este dragostea sa pentru acest sfânt de pe vremea când era elev la Seminarul Teologic, și ale cărei moaște le-a căutat neobosit ani de zile. Tot dragostea sa pentru Sfântul Sava l-a făcut să creeze în jurul fundației al cărei președinte este și „Savaliada”, un proiect de mare anvergură a preotului buzoian, care s-a concretizat în înființarea de așezăminte pentru vârstnici la Câmpeni, Pietroasele şi Năeni (județul Buzău), cantină socială, centru after-school, centru de urgenţă pentru victimele violenţelor în familie, la un moment dat o şcoală de arte şi meserii (în municipiul Buzău) şi două tabere pentru copii fără posibilităţi materiale (la Bisoca, tot în județul Buzău, dar şi la Maliuc, în Delta Dunării). Proiectul mai înseamnă și transformarea unei unităţi militare dezafectate, de lângă Mizil, într-un centru socio-medical care să reunească toate tipurile de activităţi ale Fundaţiei creştine ”Sf. Sava de la Buzău”. 
Toate proiectele concepute de preotul Milea au fost realizate cu bani proveniţi din donaţii. „Eu, de zeci de ani, de pe vremea în care eram elev la Seminar – se petrecea asta în 1975 -, m-am îndrăgostit de acest sfânt al nostru și m-am rugat tot timpul ca Dumnezeu să mă ajute să-l descopăr. Sunt convins că el există. Am umblat în zeci de țări în căutarea lui. Am fost în multe țări. În 2016 am aflat o informație potrivit căreia moaștele Sfântului Sava de al Buzău se află în Serbia. Am plecat imediat. Mi se împlinea un vist de zeci de ani. Am plecat prin Timișoara, unde aveam un coleg de facultate sârb (n.r., Branislav Stancovici), care a studiat Teologia la noi, în România, și apoi a plecat în Serbia, cu care am ținut legătura mereu. I-am spus să mă ajute ca translator să ajung la Lešje, o mănăstire de maici, ortodoxă, aflată la 200 de kilometri de Porțile de Fier, pe Valea Timocului, zona vlahilor, unde mulți încă mai vorbesc românește. Acolo ajuns Sfântul Sava”, a spus Milea la acest eveniment cultural cu o puternică încărcătură religioasă și de patriotism local. 
Pentru că, așa cum a mărturisit primarul Constantin Toma, care a deschis lucrările evenimentului cultural, proiectul acesta a pornit din dorința ca buzoienii să cunoască personalitățile care s-au născut pe aceste locuri și care au lăsat ceva în urma lor. „Am zis că este și un act de dreptate, dar, în același timp, dorim să oferim tinerilor modele. Alegem în fiecare an 12 personalități din toate domeniile, inclusiv din domeniul bisericii, din domeniul militar, din domeniul științei, uneori din domeniul presei. Ne mândrim cu asta pentru că sunt convins că prin aceste conferințe o să facem cunoscuți acești oameni. Începem astăzi o serie de evenimente pentru a ne ajuta să ne întărim identitatea de buzoieni, de români, să avem și mai multă încredere în noi, prin oamenii care au trăit aici, pentru că acest pământ al Buzăului este binecuvântat nu numai prin mari frumuseți și prin mari bogății, dar și prin oameni extraordinari, care s-au născut și au crescut aici, care se nasc și cresc aici și duc numele de Buzău mai departe, așa cum a făcut-o și Sfântul mucenic Sava”, a afirmat primarul Constantin Toma.
Ce evenimente culturale se anunță pentru 12 aprilie
Cu aceeași ocazie, primarul Constantin Toma a și anunțat câteva dintre momentele care vor fi organizate pe 12 aprilie, când toată suflarea buzoiană îl prăznuiește pe Sfântul Sava de la Buzău.
„Când am sărbătorit Centenarul, în 2018, când s-a refăcut și Calea Eroilor, tot ce au însemnat cele 120 de evenimente și sărbătorirea Centenarului, au fost cuprinse într-un prim volum, care conține <500 de buzoieni pentru România>, 500 de biografii cu buzoienii care s-au evidențiat în perioada 1918-2018. Anul acesta, cu prilejul sărbătoririi a 1.650 de ani, avem foarte mulți buzoieni care au făcut lucruri minunate și care fac în continuare; și astfel vom avea <1.000 de buzoieni pentru România>. 
Sfântul Sava este unul dintre ei, iar pe 12 aprilie, marți, după Liturghia de la Catedrala Sfântul Sava, ne vom îndrepta către Biserica militară, unde va avea loc un eveniment artistic, după care vom inaugura o expoziție importantă pe care o să o vedeți începând de luni: <Buzău 1.650 de ani de atestare documentară>. Bineînțeles că se începe cu acel 12 aprilie 372 și se ajunge până la zi, cu niște imagini extraordinare. S-a avut în vedere evoluția Buzăului în toate planurile și, din punctul nostru de vedere, ca și creștin-ortodocși, și din punct de vedere al educației, și din punct de vedere economic și militar și din punct de vedere cultural; tot ce a fost mai bun făcut de mâna, mintea și de inima omului au fost trecute acolo și Buzăul are cu ce se mândri”, a enumerat primarul Constantin Toma câteva dintre activitățile puse la cale pentru marcarea acestui eveniment important în istoria Buzăului.
Pentru eforturile pe care le-a depus în promovarea Sfântului Sava și a proiectelor desfășurate în jurul acestuia, preotul Mihail Milea și-a exprimat aprecierea și i-a oferit primarului Constantin Toma un „Hrisov de prețuire”, „în semn de admirație pentru dragostea și credința manifestate față de Sfântul mucenic Sava de la Buzău, exprimate prin ajutorul material la finalizarea Catedralei municipale Sfântul Sava, precum și pentru sprijinul acordat Fundației Sf. Sava de la Buzău”, a spus preotul Mihail Milea.
Cine a fost Sfântul Sava de la Buzău
În alocuțiunea sa, preotul Mihail Milea a oferit foarte multe detalii referitoare la identitatea, viața, trăsăturile, personalitatea Sfântului Sava. El a vorbit despre martiriul Sfântului Sava, evenimentul petrecut în urmă cu 1.650 de ani aducând în discuție, pe lângă aspectele religioase, inclusiv cele ce țineau de persecuțiile din partea păgânilor, și pe cele ce țineau de contextul istoric al viețuirii Sfântului Sava pe meleagurile buzoiene. „Primul document istoric despre Sfântul Sava este scrisoarea Bisericii din Goția către cea din Cappadocia despre martiriul Sfântului Sava, care se află în Biblioteca de la Vatican și la Biblioteca San Marco din Veneția. Această scrisoare este o radiografie amplă a creștin-ortodocșilor în Dacia, din primele secole, când noi am apărut în istorie ca popor creștin și român și de aceea țara noastră face parte din Grădina Maicii Domnului. Dumnezeu ne-a blagloslovit ca să ne formăm ca popor în duhul Evangheliei, care a fost vestit în Dacia de Sfântul Apostol Andrei, întâiul ucenic”, a spus părintele Mihail Milea. Preotul buzoian a lămurit lucrurile și în privința identității Sfântului Sava de la Buzău, care nu era got. „Deși în vechile sinaxare Sfântului Sava i se spune <Gotul>, el nu era got de origine. Pentru că o parte din Dacia era stăpânită de goți, toți locuitorii erau numiți goți. Așa s-a întâmplat și cu Sfântul Sava. El s-a numit <Gotul> pentru a se arăta că el a trăit în vremea în care goții au pus stăpânire pe o parte din teritoriul unde el s-a născut, a copilărit și și-a încheiat viața pământească în calitate de martir. Răspunsul la această întrebare ni-l oferă scrisoarea Bisericii din Goția către Biserica din Cappadocia, iar pe de altă parte și corespondența Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei și Cappadociei, care a cerut insistent autorităților politice și bisericești care administrau atunci teritoriul Daciei să trimită moaștele Sfântului Mucenic Sava martirizat în râul Mousaios. Sfântul Vasile nu putea cere cu atâta insistență moaștele unui străin de neamul lui ca să fie aduse în Cappadocia”, explică preotul Mihail Milea.
Potrivit actului martiric pe care îl citează, preotul Mihail Milea a creionat auditoriului și portretul Sfântului Sava: „Era drept în credință, adică ortodox, cucernic, gata spre toată ascultarea cea îndreptată, blând, simplu la cuvânt, dar nu la cunoștință, vorbind tuturor în chip pașnic despre adevăr, făcând să tacă pe idolatrii, nesemețindu-se, ci purtându-se cum se cuvine celor smeriți, liniștiți și nu grăbit la cuvânt și foarte râvnitor spre tot lucrul cel bun. Cânta psalmi în biserică și aceasta cu sârguință. Nu se îngrijea de bani sau de avere decât numai pentru trebuință, era cumpătat, în toate înfrânat, trăind în feciorie, retras, postind după rânduială, stăruind în rugăciune cu smerenie, supunând pe toți la buna rânduială. El împlinea datoriile sale fără să săvârșească cele nefolositoare, având o credință cu totul curată, care lucrează prin dragoste încât nimic nu-l oprea să îndrăznească a vorbi întotdeauna cu Dumnezeu”.
Preotul Mihail Milea a descris și martiriul Sfântului Sava, despre care a subliniat că este dovada iubirii totale față de Iisus Hristos: „Mântuitorul Iisus Hristos ne spune așa în Evanghelia Sa: <Nu este dragoste mai mare decât să-și dea cineva viața sa pentru prieteni>. Toți martirii Bisericii au avut în minte în timpul martiriului aceste cuvinte care i-au însuflețit și le-au dat curaj și putere să urce Golgota până la capăt. Martiriul din iubire și credință este dovada dragostei totale față de Mântuitorul Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru noi dăruindu-ne trupul și sângele Său ca jertfă veșnică pentru mântuirea noastră”, a mai spus preotul Mihail Milea.
Cum au călătorit moaștele Sfântului Sava prin lume până în Serbia
Pelerinajul moaștelor Sfântului Sava până în vremea noastră a fost un alt subiect pe care l-a explicat părintele Mihail Milea celor prezenți. 
„La scurtă vreme după martirizarea Sfântului mucenic Sava de la Buzău, pe 12 aprilie 372, s-a răspândit vestea până în Cappadocia, unde activa ca arhiepiscop Sfântul Vasile cel Mare. Imediat după martirizare, acesta i-a scris guvernatorului Sciției, Iunius Soranis, o scrisoare de suflet: <Vei face un lucru bun dacă vei trimite în Cappadocia moaștele mucenicilor. După cum ne scrii, prigoana de acolo dă și acum la iveală mărturisitori>. În epistola 164, scrisă la anul 374, Sfântul Vaasile cel Mare confirmă primirea prețiosului dar, sfintele moaște, și tot în această scrisoare își exprimă bucuria duhovnicească că mucenicia Sfântului Sava l-a făcut să vadă <cu ochii minții împrejurările și locurile unde s-a petrecut cele scrise în actul martiric>. Sfântul Vasile cel Mare a primit moaștele mucenicului Sava aduse de duhovnicul său Sansalas, trimise de episcopul său, de Tomis, pe care le-a așezat în catedrala sa din Cezareea.
În timpul cruciadelor sfintele moaște au ajuns la Constantinopol, iar în Cruciada a IV-a, în 1204, sfintele moaște ale Sfântului Sava, împreună cu sute de racle ale altor sfinți ortodocși, au fost furate și duse, o mare parte, în Genova, unde își aveau cartierul militar cruciații genovezi. Aici au stat până în 2015, în zidurile unei biserici catolice, până când un preot ortodox, Iovan, împreună cu profesorul Michael Hesemann, care era secretarul și fotograful Papei Ioan al II-lea, le-au adus în Serbia, la Mănăstirea ortodoxă Lesje, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Ei îl recunosc ca fiind Sfântul Sava de la Buzău, trăitor în secolul IV în Goția”, a relatat preotul Mihail Milea pe scurt călătoria în istorie a moaștelor Sfântului buzoian.
