Ziua de duminică 30 aprilie 2023, deși este o Zi Sfântă, creștinii prăznuind Duminica Mironosițelor, a fost o zi tristă pentru Aviația Militară Română și Școala Aripilor Românești, prin decolarea la Escadrila din Ceruri, dincolo de Steaua Polară, a unei uriașe personalități aviatice, o legendă indiscutabilă, un As al cerului albastru, Om și Pilot desăvârșit, colonelul aviator în retragere Alexandru Rakși.
Domnia Sa a văzut lumina zilei la 13 noiembrie 1933 la Oradea, unde a urmat clasele primare și ulterior Gimnaziul Maghiar de Stat din Oradea, pe care l-a absolvit în anul 1948. În luna martie 1953, a susținut examenul de admitere în Școala militară de aviație nr. 3, de pe aerodromul Buzău, fiind declarat admis. În timpul școlii militare, în anul I, pe aerodromul Mizil, a zburat avionul clasic pentru faza I-a Fleet F-10 G, avându-l ca instructor de zbor pe căpitanul Ion Mândreanu și avionul Po-2. În anul 1955 a zburat avionul bimotor FW-58 B pe care a și fost brevetat în data de 25 octombrie, ca pilot de bombardament. Ulterior, în cursul lunii decembrie a susținut, alături de colegii săi examenele de absolvire, fiind înălțat la gradul de locotenent în data de 9 ianuarie 1956, făcând astfel parte din ceea ce în istoria aviației militare române este cunoscută drept promoția „Sfântul Ion”.
După absolvire, a fost repartizat pilot în cadrul Regimentului 282 Aviație bombardament de pe aerodromul Otopeni, urmând a face trecerea pe avionul reactiv, bimotor de bombardament de tipul Il-28. Până la executarea trecerii pe acest avion a executat activitate de zbor pe avionul FW-58 B, respectiv până în toamna anului 1956. În luna august 1956, Regimentul 282 Aviație Bombardament s-a transformat în Regimentul 282 Aviație Cercetare, iar Regimentul 239 Aviație Cercetare de pe aerodromul Târgșorul-Nou s-a transformat în Regimentul 239 Aviație bombardament, astfel încât tânărul locotenent Alexandru Rakși, alături de alți colegi din aviația de bombardament, a fost mutat în cadrul acestei unități, unde a făcut trecerea pe avionul IAK-18 și IAK-11 în anul 1957. Ca urmare a faptului că în anul 1958 fost desființată aviația de bombardament și, pe cale de consecință și unitatea în care era încadrat a fost desființată, parte din personalul acestei unități a fost trecută în rezervă, parte a fost trecută la aviația civilă și parte au fost mutați pentru a face trecerea pe avionul MiG-15.
Astfel, în cursul anului 1959, tânărul Alexandru Rakși a făcut trecerea pe avionul MiG-15 pe aerodromul Ianca, unde se afla dislocat Regimentul Școală Aviație Reactivă, ulterior fiind încadrat pilot în cadrul Regimentului 49 Aviație Vânătoare-Bombardament de pe aerodromul Alexeni.
O etapă definitorie
Prin trecerea pe avionul de vânătoare cu reacție MiG-15 , a început în viața și activitatea pilotului Alexandru Rakși o etapă definitorie ce-i va marca existența și ce se va înscrie ca o legendă a acestui avion din Aviația Militară Reactivă Română. În perioada cât a fost pilot în cadrul acestui regiment, dincolo de misiunile executate, cu siguranță una va rămâne definitorie și va da aripi de strălucire unui pilot ce deja era pe cale de a deveni o legendă. În perioada 14-20 septembrie 1964, Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament de pe aerodromul Alexeni și Regimentul 67 Aviație Vânătoare-Bombardament de pe aerodromul Craiova, au participat, fiecare unitate cu câte o subunitate de tăria unei escadrile, la marea aplicație organizată și executată în zona Jambol-Bezmer, de pe teritoriul Republicii Populare Bulgaria. Alături de unitățile române au mai participat unități de aviație din U.R.S.S. și R.P. Bulgaria.
Scenariul operativ-tactic al acestei mari aplicații prevedea faptul că trupe ale N.A.T.O. acționând de pe teritoriul Turciei, declanșând ofensiva împotriva țărilor din cadrul Tratatului de la Varșovia, au creat un cap de pod pe teritoriul bulgar, scop în care unitățile de aviație participante trebuiau a lovi trupele și mijloacele și a închide acest cap de pod. Ceea ce este remarcabil și a rămas ca o emblemă a strălucitei participări la această mare aplicație a unităților române este faptul că în ziua aplicației, respectiv data de 19 septembrie 1964, condițiile meteorologice erau foarte dificile, cu plafon jos și ploaie care reduseseră foarte mult vizibilitatea. Conducerea aplicației a lăsat la latitudinea fiecărei delegații executarea acestei misiuni, iar singurii piloți care au executat decolarea, zborul pe traiect până în raionul acțiunilor de luptă, executat sub plafon, la înălțimi uneori razante, și executarea a două treceri, în celulă din două direcții diferite, au fost piloții români, care au dat faptelor lor motiv de legendă. Aplicația de la Bezmer-Jambol din luna septembrie 1964 a fost ultima aplicație la care țara noastră a participat cu trupe pe teritoriul unui stat străin.
Boboc, o nouă etapă
În luna septembrie 1965, Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament de pe aerodromul Alexeni a primit ordin și a fost dislocat pe aerodromul Ianca. Alexandru Rakși, datorită calităților sale deosebite de zburător, a fost mutat pilot în cadrul Regimentului 86 Aviație Vânătoare de pe aerodromul Borcea, urmând a face trecerea pe avionul supersonic MiG-19. Ieșind la raport, la comandantul acestui regiment, Alexandru Rakși a fost înțeles, având în vedere faptul că soția acestuia era din orașul Buzău, unde aveau și gospodăria, astfel încât în scurt timp, acesta a fost mutat pilot în cadrul Școlii Superioare de Aviație de pe aerodromul Boboc. Începea astfel o nouă etapă în viața și activitatea omului și pilotului Alexandru Rakși, respectiv etapa în care a fost instructor de zbor în cadrul Școlii Aripilor Românești, unde a zburat avionul MiG-15 până în anul 1977, când a fost scos din dotarea școlii, perioadă în care a format generații și generații de piloți ai Aviației militare române.
A făcut apoi trecerea pe avionul L-29, iar în anul 1980, când a fost înființat Grupul de Aviație transport și elicoptere pe aerodromul Buzău, Alexandru Rakși a fost numit comandantul unei escadrile și a făcut trecerea pe elicopterul IAR-316 B, pe care a fost instructor de zbor până în anul 1983, când a fost trecut în rezervă prin pensionare.
În perioada în care a activat ca instructor de zbor în Școala Aripilor Românești, pilotul Alexandru Rakși și-a transformat numele în renume, fiind deja considerat ca unul din legendele aviației militare reactive române. În această perioadă, dincolo de activitatea de bază, respectiv aceea de instructor de zbor, formând generații și generații de piloți militari, Alexandru Rakși a participat la alte misiuni deosebite, cum ar fi aplicații, parade aeriene și/sau mitinguri aeriene.
Alexandru Rakși s-a implicat și în viața sportivă buzoiană. Pe tot parcursul Școlii Militare de Pilotaj, timp de trei ani, Alexandru Rakși a îmbinat zborul în calitate de cadet cu cea de centru atacant și căpitan de echipă în diviziile C și B cu „Șoimii” Buzău, echipa Școlii Aripilor Românești. După trecerea în rezervă și-a continuat activitatea în domeniul sportiv, ca antrenor de fotbal și apoi ca Secretar general al Asociației Județene de Fotbal, 1991-1999, fiind desemnat și președinte de onoare AJF Buzău.
Alexandru Rakși este tatăl deținătoarei site-ului de știri BuzăuMedia, Gloria Stroilescu.
Text preluat de pe pagina de Facebook „Gheorghe Ion Vaida”.
Titlul și intertitlurile aparțin redacției
