FOTO / Profesoara Gabriela Șerbu despre cei cinci de 10 ai unei generații cu spirit renascentist

În fiecare an, după afișarea rezultatelor la Evaluarea Națională, atenția publicului se îndreaptă spre medii, clasamente și statistici. În spatele acestora se află însă povești despre profesori care construiesc generații, despre elevi care cresc și se formează împreună și despre comunități școlare în care performanța nu este întâmplătoare. Una dintre aceste povești vine în acest an de la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, instituție care se situează pe locul al cincilea la nivel național în urma rezultatelor obținute de absolvenții de gimnaziu la Evaluarea Națională 2026.

Rezultatul care a atras atenția la nivel național este cel al unei clase de 26 de hasdeieni coordonate de profesoara de Limba și literatura română Gabriela Șerbu. Cinci dintre elevii săi au obținut nota 10 la Limba română, iar 25 dintre cei 26 de absolvenți au încheiat examenul cu medii peste 9,00. Dincolo de valoarea statistică a acestor cifre, performanța vorbește despre un parcurs educațional construit cu răbdare de-a lungul celor patru ani de gimnaziu, despre elevi care au fost încurajați să participe la concursuri și olimpiade, să citească, să dezbată, să își descopere pasiunile și să își depășească limitele.

Gabriela Șerbu privește această reușită dintr-o perspectivă aparte, deoarece nu a fost doar profesorul de Limba și literatura română al acestor copii, ci și diriginta lor. A fost martora evoluției fiecăruia încă din clasa a V-a, le-a cunoscut punctele forte și vulnerabilitățile, i-a însoțit la competiții, în excursii, în proiecte educaționale și în numeroase activități extracurriculare. Tocmai această dublă ipostază oferă o cheie importantă pentru înțelegerea rezultatelor obținute de clasă.

Povestea acestei generații propune o perspectivă diferită asupra performanței școlare. Este vorba despre formarea unor elevi care au învățat să lucreze împreună, să își împărtășească experiențele, să își susțină colegii și să privească performanța atât ca pe o provocare personală, cât și ca pe rezultatul unei comunități de învățare. Olimpiadele, concursurile, dezbaterile, activitățile de lectură, teatrul, public speaking-ul sau proiectele educaționale au devenit, în cazul lor, instrumente prin care și-au dezvoltat nu doar cunoștințele, ci și, mai ales, încrederea în sine, disciplina și maturitatea emoțională.

Rezultatele obținute la Evaluarea Națională reprezintă, fără îndoială, o confirmare a valorii acestei generații. În același timp, ele reflectă colaborarea dintre elevi, profesori și părinți, într-un context educațional care a încurajat excelența fără a pierde din vedere dezvoltarea fiecărui copil în parte. Pentru Gabriela Șerbu, performanța înseamnă însă mai mult decât obținerea unei note maxime: capacitatea fiecărui elev de a-și valorifica propriul potențial și de a ajunge cât mai aproape de cea mai bună versiune a sa.

Despre ingredientele care au făcut posibilă această reușită, despre relația dintre profesor, diriginte și elev, despre rolul competițiilor în formarea celor 26 de adolescenți și despre lecțiile pe care le oferă o generație excepțională de absolvenți am discutat cu profesoara Gabriela Șerbu, într-un interviu despre educație, performanță și puterea unei comunități școlare de a forma caractere și destine.

Reporter: Cum ați reușit să formați o clasă în care cinci elevi au obținut nota 10 la Limba și literatura română la Evaluarea Națională? Există o rețetă a succesului?

Gabriela Șerbu: Aceste rezultate nu au apărut din senin. Ele confirmă un parcurs construit și consolidat de-a lungul întregului ciclu gimnazial. Încă din clasa a V-a, elevii au participat la diverse concursuri și olimpiade. Avem calificări la etapa națională la Limba și literatura română, la Lingvistică și în alte competiții. Sunt copii care au fost formați treptat, prin muncă susținută și experiențe de învățare diverse. Nu au învățat exclusiv în clasa a VIII-a și nu s-au perfecționat peste noapte. Am avut participări la etape naționale ale olimpiadelor și în clasele a V-a și a VI-a și aș putea enumera foarte multe astfel de exemple.

Secretul constă tocmai în a întreține această dorință a lor de a se implica în cât mai multe activități. Este suficient să ai unul sau doi elevi care ajung, încă din clasa a V-a, la o etapă națională pentru ca apoi să aducă în clasă experiența acumulată, iar colegii lor să învețe din ea. Este o formă de învățare colaborativă, în care elevii învață unii de la alții. Am încercat să nu cultiv individualismul, deși este evident că sunt foarte competitivi și și-au dorit cu toții să ajungă la concursuri și olimpiade naționale. Acest lucru s-a și întâmplat, pentru că nu au fost mereu aceiași copii cei care s-au remarcat.

Elevii s-au implicat în numeroase activități: dezbateri, public speaking, proiecte dedicate lecturii și literației. Au participat și la cercul literar – cenaclul coordonat de doamna Lazăr timp de mulți ani, până la pensionarea dumneaei. Domnia-sa a rămas coordonator onorific, iar activitatea a fost preluată ulterior de mine.

În opinia mea, nu există un secret anume, ci o expunere constantă la diferite forme de învățare. Mă așteptam la rezultate de excepție, deoarece în acest an am avut nouă elevi care au încheiat clasa a VIII-a cu media generală 10 și patru șefi de promoție: Sofia Chira, Elena Ion, Marta Prisada – eleva care a obținut cea mai mare medie din județ – și Andrei-Cosmin Dinu.

Rep.: Din discuțiile cu Marta am înțeles că, spre deosebire de olimpiade, Evaluarea Națională a solicitat mai degrabă capacitatea de a valorifica eficient structuri și modele consacrate decât creativitatea în sine.

G.Ș.: Fiind o evaluare standardizată de final de ciclu, subiectele sunt concepute astfel încât să ofere egalitate de șanse tuturor elevilor, indiferent de aptitudinile lor, și să asigure un grad cât mai ridicat de obiectivitate în evaluare. O creativitate excesivă ar fi dificil de evaluat și ar putea genera discrepanțe, întrucât nu toți copiii au aceeași afinitate pentru latura literară.

Subiectele au fost în concordanță cu programa și au fost accesibile, păstrând totodată o marjă de diferențiere, atât la Limba și literatura română, cât și la Matematică. Am fost prezentă când elevii au ieșit din examen și am discutat cu fiecare în parte. Cunoscându-le nivelul de redactare și exprimare, precum și răspunsurile oferite la itemii obiectivi și semiobiectivi, am intuit că vor exista mai multe note de 10 la Limba și literatura română și că ne putem bucura de rezultate excepționale.

La Matematică, însă, știam că situația va fi diferită. Unul dintre subiecte a fost solicitant și le-a creat dificultăți în gestionarea timpului. Cu toate acestea, avem elevi excepționali și la această disciplină. Unul dintre ei este olimpic național și a obținut anul acesta o mențiune la etapa națională, făcând parte inclusiv din lotul de pregătire. Sunt copii de nota 10, însă emoțiile examenului, complexitatea subiectelor, administrarea timpului și surprizele inevitabile ale unei evaluări au influențat rezultatul final.

Mulți dintre elevii noștri au rezolvat problema dificilă din subiect, inclusiv celebrul punct 4b, însă acest lucru le-a consumat resurse importante, atât din perspectiva timpului, cât și din punct de vedere psihic. Fiind foarte competitivi și ambițioși, nu și-au permis să lase un exercițiu nerezolvat. Au insistat să îl ducă până la capăt, însă au neglijat alte cerințe, pe care le-au rezolvat în grabă. Astfel, când au ieșit din examen, nu mai erau siguri de unele răspunsuri, iar evaluarea le-a adus și mici surprize.

Cu toate acestea, rezultatele sunt foarte bune. Sunt convinsă că și printre acești elevi se află copii de nota 10 care, în condițiile nivelului mediu de dificultate din anii precedenți, ar fi obținut punctajul maxim. Anul acesta, însă, gradul de dificultate al subiectelor la Matematică a fost ceva mai ridicat, aspect care se reflectă în rezultatele de la nivel național, nu doar în cele ale școlii noastre.

Rep.: Tot de la Marta am înțeles că, pentru ea, faptul că dumneavoastră i-ați fost dirigintă a avut o însemnătate deosebită, întrucât a simțit că a găsit în dumneavoastră atât înțelegere, cât și susținere.

G.Ș.: Marta este un copil minunat și am avut o comunicare foarte bună atât cu ea, cât și cu întreaga clasă. Am încercat să îi îndrum pe elevi către acele tipuri de competiții care li se potrivesc cel mai bine.

De exemplu, deși s-a calificat și la Olimpiada de Limba și Literatura Română și a participat la etapele naționale, unde și-a depășit propriile așteptări — obținând punctaj maxim la proba orală, lucru la care nici ea nu se aștepta —, performanța care a reprezentat-o cel mai bine a fost cea de la OLAV (Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață, n.r.). Acest tip de competiție, bazat pe texte diverse și pe sarcini variate, i s-a potrivit mult mai bine. În clasele a VII-a și a VIII-a, a obținut mențiune la etapa națională. OLAV i se potrivește deoarece are o structură riguroasă. Marta este echilibrată, lucidă, are o gândire foarte clară și precisă și își cunoaște foarte bine punctele forte. De altfel, excelează și la disciplinele reale, motiv pentru care va alege profilul real.

Rep.: Fiecare copil are propriile sale particularități, iar dumneavoastră ați reușit să îl vedeți pe fiecare așa cum este.

G.Ș.: Am încercat să fac acest lucru. Nu știu dacă am reușit întotdeauna să găsesc cheia potrivită pentru fiecare elev, însă am încercat să îi ajut să își valorifice potențialul și să evolueze. Cred că acest lucru s-a întâmplat, iar rezultatele lor o demonstrează.

Am avut elevi cu aptitudini diferite: unii aveau o înclinație mai mare spre redactare, alții erau mai buni la gramatică. De exemplu, unul dintre elevii care au obținut nota 10 anul acesta, Rareș Ion, a progresat constant la toate simulările la care a participat: la nivelul clasei, al școlii, la simulările concepute de mine, la simularea județeană și la cea națională. Evoluția lui a fost continuă și mi-a făcut o surpriză extraordinară, reușind să se autodepășească și să obțină punctaj maxim la examen, deși nu avusese niciodată punctaj maxim la simulările anterioare, din cauza unor mici dificultăți la gramatică.

S-a ambiționat însă foarte mult și, având un atu important – faptul că era foarte bun la redactare și la înțelegerea textului –, i-a fost mai ușor să își corecteze punctele mai slabe. Cred că, în pregătirea pentru examen, este esențial ca elevul să își cunoască resursele încă de la începutul clasei a VIII-a și să știe asupra căror aspecte trebuie să insiste pentru a atinge performanța.

Pentru că performanța nu înseamnă neapărat punctaj maxim. Orice notă poate reprezenta o performanță dacă reflectă nivelul maxim de evoluție al elevului în raport cu ceea ce a demonstrat anterior. În plus, toți acești copii sunt încă în formare.

Printre elevii care au obținut nota 10 la Limba și literatura română se numără și Elena Ion, Sarah Matei și Alexia Pătrașcu. Toți sunt olimpici, la nivel județean sau național, în diferite etape ale parcursului lor.

Din punctul meu de vedere, sunt copii de nota 10 și cei care au obținut peste 9,50. Examenul, emoțiile, presiunea admiterii la un anumit profil sau dorința de a fi alături de prieteni sunt factori pe care fiecare îi gestionează diferit, deoarece nu au încă maturitatea emoțională a unui adult.

Unii dintre ei nu au avut experiența participării la competiții. Rolul olimpiadelor și al concursurilor nu este doar acela de a adăuga rezultate într-un palmares personal, ci și de a contribui la maturizarea emoțională. Pentru unii dintre elevi, acest an a fost mai dificil; pentru alții, a reprezentat o etapă firească de împlinire.

Diferențele dintre ei sunt foarte mici, iar eu sunt extrem de mândră de toate rezultatele pe care le-au obținut. Un exemplu aparte este elevul care a susținut probele din spital, după ce a avut o problemă medicală care a necesitat o intervenție chirurgicală. Chiar și în aceste condiții, a obținut rezultate foarte bune. Este posibil ca intervenția și disconfortul asociat să îl fi afectat, în special la redactare, însă, cu toate acestea, s-a descurcat admirabil. Sunt convinsă că, în condiții normale, ar fi obținut un punctaj și mai mare. Este un copil care își dorește foarte mult să urmeze profilul real și îi dorim din tot sufletul să reușească, pentru că merită pe deplin.

Rep.: Fiind și dirigintă, ați avut părinții de partea dum-neavoastră?

G.Ș.: Da, foarte mult. Sunt părinți implicați, oameni extraordinari, care au fost alături de copii și au știut să îi ghideze și să îi sprijine. Mulți dintre ei trecuseră deja prin experiența examenelor cu un copil mai mare și știau ce presupune această etapă. Colaborarea cu școala, cu mine și cu toți profesorii clasei a fost foarte bună.

Am avut permanent o comunicare excelentă și cu domnul Țîrlea (profesorul de matematică, n.r.), care ne-a susținut în pregătirea și evaluarea copiilor la nivelul clasei. Sprijin am primit și din partea întregului colectiv profesoral. Elevii au avut profesori implicați și au obținut performanțe la numeroase discipline. A fost o clasă cu un profil aproape renascentist, ai cărei elevi s-au remarcat deopotrivă la istorie, fizică, limbi străine și latină, precum și în competiții complexe de dezbateri și public speaking. La Olimpiada Națională de Dezbateri pentru Juniori au ajuns până în etapa națională și au obținut rezultate foarte bune atât la nivel județean, cât și la nivel național. S-au remarcat la aproape toate disciplinele și și-au valorificat potențialul. Important este faptul că nu au fost mereu aceiași copii în prim-plan. Fiecare dintre ei a avut un domeniu în care a excelat și în care și-a pus în valoare aptitudinile. A fost, într-adevăr, o clasă foarte reușită.

Rep.: Cu unii vă veți întâlni, dacă nu chiar cu toți, și la liceu.

G.Ș.: Da; poate cu excepția unui singur elev. Unul dintre copii s-a mobilizat mai puțin și a făcut câteva greșeli la examen. În rest, vor rămâne în școală. Unii vor alege profilul „Matematică-Informatică”, alții „Științele Naturii” sau „Științe Sociale”. Din câte știu, nu există opțiuni pentru „Filologie”.

Rep.: Îi veți regăsi și la clubul de lectură pe cei pasionați?

G.Ș.: Desigur. Unii vor merge la cercul de redacție al revistei școlii, alții se vor implica în Clubul 3.14, pentru că își doresc să facă teatru. Avem chiar copii care au practicat teatrul în clasele mai mici, deși în clasa a VIII-a au avut mai puțin timp pentru astfel de activități. Inclusiv elevul care a susținut examenul din spital; acesta a fost implicat în astfel de activități. Alții vor merge la robotică. Îi vom regăsi, practic, în toate cluburile școlii. Cu siguranță îi vom vedea și la debate.

Anul acesta s-au și supărat puțin pe mine, pentru că eu și colega mea, Monica Ionescu – împreună cu care i-am coordonat în clasa a VII-a –, nu le-am permis în clasa a VIII-a să participe la Olimpiada de Dezbateri pentru Juniori. Aceasta presupune foarte mult timp și implicare, iar etapele naționale, desfășurate la Târgu Mureș (pentru liceu) și la Galați (pentru juniori), au avut loc foarte târziu, aproape de finalul anului școlar. Nu am considerat că ar fi fost în avantajul lor să își împartă atenția în acel moment.

Sunt convinsă că ar fi ajuns la etapa națională; nu am niciun dubiu. Însă noi nu implicăm elevii în astfel de competiții în clasa a VIII-a. O facem în clasa a VII-a, iar experiența acumulată îi ajută enorm ulterior. Le oferă încredere în sine și competențe care îi susțin inclusiv la examene. Marta, de exemplu, a participat în clasa a VII-a la competiții de debate și public speaking organizate de domnul Solcan în cadrul Clubului 3,14, printr-un parteneriat cu asociația „Let’s Talk About You”. În acest proiect am fost implicați mai mulți profesori: domnul Solcan, colaborator al asociației, eu și doamna Dinu. De aceea, aceste rezultate frumoase reprezintă conjugarea eforturilor copiilor, a implicării părinților, a școlii și a tuturor cadrelor didactice care au interacționat cu această clasă.

Rep.: Și le-ați oferit foarte multă încredere pentru liceu.

G.Ș.: Cred că da. Îmi doresc să evolueze frumos și să își păstreze acest entuziasm pentru învățare, pentru că au fost o clasă aparte din acest punct de vedere. Toți colegii mei care au predat la această clasă i-au apreciat și mi-au confirmat ulterior, inclusiv după cursul festiv, că s-au simțit foarte bine alături de ei și că au avut impresia unei generații deosebite. Îmi doresc să își valorifice potențialul, să aleagă profilul care li se potrivește și să evolueze în direcția pe care și-o dorește fiecare. Sunt convinsă că vor atinge performanțe în domeniul care îi reprezintă.

Rep.: Încrederea lor vine și din încrederea dumneavoastră.

G.Ș.: Probabil că da. Cred în elevii mei și îi cunosc foarte bine. Am participat împreună la tabere, excursii și numeroase activități. Nu spun că totul a fost perfect. Ca în orice familie, au existat și mici neînțelegeri, firești pentru vârsta lor și pentru energia specifică adolescenței. Este o perioadă plină de transformări și provocări.

Rep.: Clasa a avut o chimie aparte.

G.Ș.: Da, iar acest lucru ne-a ajutat să depășim împreună toate dificultățile apărute pe parcurs. Unii consideră că rezultatele se explică prin existența examenului de admitere în clasa a V-a. Indiferent dacă există sau nu un examen de selecție, performanțele acestei generații s-au construit treptat. Nimic nu a apărut peste noapte. Predau la gimnaziu din 2004 și am avut generații succesive de elevi foarte buni. Am obținut rezultate remarcabile și în perioadele în care nu exista examen de admitere în clasa a V-a. La un moment dat, am avut chiar elevi care, prin rezultatele lor, au plasat liceul pe locul I la nivel național. Atât eu, cât și colegii mei am avut astfel de performanțe și înainte de introducerea acestor examene, care, de altfel, sunt organizate astăzi și de alte colegii, după modelul nostru și al altor colegii din țară.

Ceea ce am realizat anul acesta împreună cu elevii nu reprezintă un titlu de glorie nici pentru mine, nici pentru școală. Este, în primul rând, o mare bucurie, pentru că acești copii au avut contextul potrivit pentru a evolua firesc și pentru a-și valorifica potențialul. În primul rând, este o reușită pentru copii. Dar, pe de altă parte, reprezintă și o pagină frumoasă din istoria Hasdeului. Mi-am dorit să obțină exact ceea ce merită, în deplină concordanță cu aptitudinile și competențele pe care și le-au dezvoltat de-a lungul gimnaziului. Este ceea ce încerc să fac în fiecare zi, conform profesiei mele, încă din 1998, de când am intrat în învățământ.

Rep.: Și faceți acest lucru cu multă pasiune și suflet.

G.Ș.: Am învățat constant de la elevii mei și am evoluat permanent alături de colegii cu care colaborez în diverse contexte. Lucrăm împreună cu profesori din întreaga țară, prin parteneriate instituționale și proiecte educaționale. Contează enorm aceste schimburi de experiență și apartenența la organizații profesionale precum Asociația Națională a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Asociația Mentorilor și Profesorilor de Excelență sau ARDOR. Pentru mine, aceste organizații au reprezentat adevărate școli de formare. Am învățat enorm în cadrul lor, alături de mulți colegi valoroși. Cred că și aceste experiențe au contribuit la rezultatele pe care le-am obținut de-a lungul timpului.