Sănătate

FOTO/VIDEO | Povestea medicului buzoian Ionuț Liviu Șerbănoiu, care a pus bazele vizitelor virtuale la domiciliul bolnavilor de inimă

Medicina românească pășește pe un drum al tehnologiei, care până mai ieri părea numai bun pentru filmele științifico-fantastice. Este vorba despre implementarea unui sistem care să permită „vizitele” virtuale ale medicilor acasă la pacient, care au darul să  îmbunătățească accesul la îngrijire, să reducă substanțial costurile de asistență medicală și, în plus, să îmbunătățească atât satisfacția pacientului, cât și a furnizorului de servicii medicale. Drumul acesta, denumit generic „telemedicină”, este deschis de un tânăr buzoian, absolvent al Colegiului Național „B.P. Hasdeu” și al Facultății de Medicină „Carol Davila” din Capitală, în prezent rezident la Spitalul Clinic de Urgență ,,Bagdasar-Arseni”.

Este vorba despre Ionuț Liviu Șerbănoiu, doctorand la UMF „Carol Davila”, care a pus bazele CardiOnline, o platformă de telemedicină destinată reabilitării cardiace. Programul de telereabilitare cardiacă va urma cu strictețe toți pașii unui program convențional de recuperare cardiacă. Produsul integrează toate specializările medicale necesare pentru gestionarea pacienților, acoperind ramuri precum Cardiologie, Diabetologie, Nutriție, Kinetoterapie și Psihologie. După ce evenimentul acut se încheie și pacientul este externat, acesta va putea intra în programul oferit de CardiOnline. Este un proiect care se poate realiza la nivel național și chiar internațional și care să cuprindă chiar și pacienții români din afara granițelor țării sau părinții acestora rămași singuri acasă, care au nevoie de un ajutor medical de specialitate. Cum a făcut acest lucru, cu cine și ce planuri de viitor are, a povestit în cadrul unui interviu pentru cititorii ziarului OPINIA.

Rezultatul muncii unei echipe de cardiologi și specialiști în tehnologie

 

Reporter: Care este punctul de pornire al proiectului CardiOnline? Mai multe amănunte despre CardiOnline aici

I.L.Ș.: A fost o inițiativă proprie, în mare parte. Doctorul Ștefan Busnatu (n.r., medic cardiolog, doctor în științe medicale, prodecan al Facultății de Medicină-UMF „Carol Davila”, tânăr ambasador al României pe Prevenție Cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, membră a Societății Europene de Cardiologie), care lucrează la Spitalul Clinic de Urgență ,,Bagdasar-Arseni”, m-a întrebat dacă vreau să mă implic într-un proiect. Era vorba despre un proiect din Belgia, o platformă care oferea pacienților doar niște informații, detalii, dar nu era vorba despre vreo monitorizare sau altceva. Eu i-am propus să facem noi ceva pentru pacienții cu probleme cardiace aflați în recuperare, care să le fie de ajutor pentru ce au ei nevoie. Aceasta pentru că, la noi, la Spitalul de Urgență, vin foarte mulți pacienți, cu patologii de urgență, în acut, precum infarct miocardic, insuficiență cardiacă decompensată, tot felul de probleme, care ar putea fi rezolvate printr-un alt stil de viață, prin sport făcut regulat, prin consult și monitorizări mai stricte. Inițial, doctorul Busnatu a fost reținut în privința reușitei, pentru că el știa toate implicările și lucrurile care ar trebui făcute, dar am reușit să fiu convingător.

Rep: Unde ați găsit echipa de IT-iști?

I.L.Ș.: Mi-am contactat colegii din liceu și le-am cerut sprijinul. Eu am terminat Colegiul <B.P. Hadeu> la specializarea <Intensiv Informatică> și majoritatea colegilor mei din liceu sunt IT-iști, unii pe dezvoltare web, alții pe dezvoltare Android. Am făcut cu ei un plan cu privire la ceea ce ar trebui să conțină platforma: un ceas, care trebuie să monitorizeze o frecvență cardiacă, o saturație, o tensiune, o temperatură și să transmită într-o aplicație toți acești parametri. În aplicație o să avem și un medic cardiolog, un medic diabetolog, nutriționist, medic psiholog – pentru că partea psihologică e foarte importantă la un pacient care a suferit o problemă cardiovasculară reală cu puțin timp în urmă -, și un terapeut, pentru că acești pacienți au nevoie atât de recuperare fizică, mentală cât și de un alt stil de viață, de a mânca și a face sport. Colegii mei au fost de acord și am organizat o ședință la care am participat cu toții. Alături de mine s-au aflat colegii mei Octavian Belu, Marius Cucu și Cristian Cristache și medicul Ștefan Busnatu și am decis împreună să începem demersurile.

Rep.: Cum ați înscris proiectul la „Innovation Labs” ?

I.L.Ș.: Coincidența a făcut că în ziua în care am făcut noi ședința au început și înscrierile la <Innovation Labs>, un accelerator de startup-uri. Ne-am înscris și noi proiectul. A fost ideea doctorului Busnatu. Apoi am început fiecare să lucrăm pe partea lui,  colegii mei pe dezvoltarea aplicațiilor și dezvoltarea web și, mai departe, medicală. Sunt zece luni de când lucrăm și aplicația este finalizată în proporție de 95 la sută, atât platforma pentru pacient – care este o platformă mobilă, adică se instalează o aplicație pe telefon -, și platforma pentru medic, care deocamdată este o platformă web; ulterior va fi dezvoltată și pentru medic o platformă mobilă pentru a-i fi mai ușor să gestioneze lucrurile. Platforma a venit  foarte bine în perioada aceasta de pandemie în care vedem că distan­țarea socială devine ceva foarte important și este necesară contactului pacienților cu spitalul.

Rep.: Cui se adresează în primul rând această platformă?

I.L.Ș.: Momentan noi vrem să ne axăm pe prevenția secundară, dacă pacientul a avut o problemă, știm de unde plecăm și ce facem. În viitorul foarte apropiat, după ce ne axăm pe prevenția secundară, în maxim un an, o să vrem să facem și prevenție primară, adică o educație pentru populație în ceea ce privește un stil de viață sănătos, care să le mențină inima în stare bună și ne referim aici și la anumite exerciții fizice, pe care ar putea să le facă.

La prevenția primară, partea psihologică nu are o implicare atât de mare pentru că oamenii nu știu cum este să ai o problemă cardiacă. Astfel, pentru prevenția primară, ne-am gân­dit la un anumit pachet de servicii, iar pentru prevenția secundară o să fie alt pachet de servicii care să includă mai multe ședințe pentru pacient cu psihologul, mai multe ședințe cu medicul, care să îi prescrie un anumit regim ce trebuie ținut strict, mai multe ședințe cu cardiologul, care trebuie să-i și monitorizeze datele ce sunt transmise în timp real – frecvența cardiacă, saturația, temperatura etc -, și toate acestea o să fie integrate; o să fie o comunicare între medici pentru a găsi un tratament și un plan individualizat pentru fiecare pacient în parte. Noi ne-am gândit în primul rând la prevenția secundară, pentru că noi asta facem, pentru că oamenii vin la spitalul de urgență, la cardiolog, de regulă atunci când au o problemă acută  și noi dorim să îi sprijinim prin această platformă în timp real, astfel încât să nu se mai repete acel eveniment. Dar, bineîn­țeles, ne-am dori să nu aibă loc astfel de evenimente acute și să educăm populația să aibă o viață sănătoasă.

Posibilă colaborare cu medicii de familie, spitale și clinici de stat și private

Rep.: Cum intenționați să dezvoltați proiectul?

I.L.Ș.: O să vrem ulterior să avem o colaborare și cu medicii de familie, care ar putea avea un rol foarte important. Dacă un medic de familie colaborează cu platforma noastră, ar putea să aibă pacienții foarte mari beneficii. Sunt pacienți care iau medicație după ureche. Platforma noastră, având medici de specialitate, poate să moduleze tratamentul. Noi avem niște notificări în care se reamintește pacientului aflat sub tratament că trebuie să ia pastilele la orele prescrise. Platforma te întreabă „Ai luat medicația?” și le  spune ce medicamente trebuie luate dimineața, la prânz și seara. La fel în cazul dietei, platforma spune numărul de calorii necesare și caloriile consumate și programul de recuperare, dacă nu au fost efectuate exercițiile fizice, platforma reamintește și acest lucru. Iar în timpul exercițiilor fizice se face o monitorizare non-stop, datele sunt transmise pe platformă în același timp, la secundă.

Noi ne vom adresa pacienților noștri, dar și către alte spitale și alte clinici private pentru crearea unei rețele în care să fie de ajutor unui număr cât mai mare de pacienți, în care pot veni cu medicii lor. Nu trebuie neapărat să fie medicii noștri. Noi punem la dispoziție platforma și ei trebuie să vină cu medicii, să le dăm conturile, să le explicăm ce trebuie făcut pentru ca totul să fie spre beneficiul pacientului.

Rep.: Pacientul „ținut de mână” toată ziua de medicul cardiolog

I.L.Ș.: Cu ajutorul platformei, noi o să fim în contact zilnic cu pacienții pentru a rezolva orice problemă în timp util și pentru a schimba viața pacienților în bine. În viitor, ne dorim să încheiem un parteneriat și cu o Ambulanță privată, în caz că se întâmplă ceva neașteptat, o Ambulanță care să preia pacientul, astfel încât, unde se poate interveni în timp real, să se intervină. Dar noi, în principal, vrem să ținem parametrii pacientului în limite optime și să nu se ajungă la situații grave. Pacientul trebuie să se afle între niște parametri. Dacă cresc parametrii peste optim, pacientul primește inițial niște alerte ca să se oprească din activitatea fizică sau să o diminueze. Dacă  valorile parametrilor cresc  foarte mult peste valorile optime, pacientul va fi contactat imediat de către medic, să îl întrebe dacă este ceva în neregulă, iar dacă parametrii sunt mai mici decât cei pe care ni-i dorim, or să primească notificări să intensifice antrenamentul, astfel încât, să rămână în parametrii vitali pentru capacitatea lui de efort. Acești parametri sunt diferiți de la un pacient la altul. Practic, tot ce se întâmplă este ca și cum medicul l-ar ține de mână toată ziua pe pacient, și de aceea vrem să trecem și la prevenția primară, care înseamnă oameni sănătoși. Pacientul trebuie să știe că un medic se uită la el și, de la caz la caz, în funcție de istoricul lui, dacă simte palpitații un pic, acesta îi poate spune: <E OK, stai liniștit e doar în mintea ta sau e ceva normal sau haide să vedem ce înseamnă>!

Buzoienii ar putea fi printre primii beneficiari ai proiectului

Buzăul se numără  printre primele orașe din țară unde se dorește conectarea pacienților la aplicație. Am început să facem cunoscut proiectul pe Facebook și am ales principalele orașe plus Buzăul, orașul natal pe care nu puteam să-l las deoparte.

Rep.: Vă gândiți cumva la o carieră profesională în străinătate?

I.L.Ș.: Am studiat un an în Italia, în anul V de facultate, la Università degli Studi di Palermo. Mi-am format o părere despre cum este medicina în străinătate. În acel an m-am dezvoltat din toate punctele de vedere, întrucât era o cultură nouă, o mentalitate nouă, civilizație nouă, totul nou. Am învățat multe lucruri, nu doar din punct de vedere medical. Există centre mari în care există aparatură de o performanță mai înaltă, dar România nu se lasă mai prejos. Poate suntem un pic în spate ca tehnologie, dar nu foarte mult. Poate nu avem ultima versiune a aparaturii, dar medicii din România sunt atât de buni, încât pot să compenseze lipsurile materiale cu calitatea lor umană și profesională.

Am fost admis și la doctorat la UMF „Carol Davila”, pe prevenție cardiovasculară. Aș vrea să continui cercetarea, de ce nu, chiar și în străinătate, dar pentru perioade limitate de timp, de șase luni – un an, pentru că trebuie să avem grijă de ai noștri în primul rând. Dacă o să putem să ajutăm toată lumea, o să facem, dar îmi doresc să rămân în țară. Dacă o să putem ajunge să ajutăm pe toată lumea, români din străinătate, ar fi o realizare foarte mare. Acesta ar fi un vis. Dar principalul vis este să ajutăm România. 

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare