FOTO | Povestea buzoianului care a înfiinţat la Braşov un muzeu în aer liber dedicat personalităţilor istorice

• Tatăl lui Toma Stoicescu a realizat capetele podului de la Mărăcineni

Anul acesta ar fi împli­nit 92 de ani. Toma Stoicescu, un fost cadru militar din Buzău, este omul care a realizat la Braşov un adevărat muzeu în aer liber, intitulat „Muzeul Recunoş­tinţei”, unde pot fi admirate busturi ale personalităţilor marcante din istoria României. Decebal, Aurel Vlaicu, Burebista, Carol I, Regele Mihai sunt doar câteva dintre cele 16 busturi ale marilor români care pot fi regăsite în „poiana cu statui” din Braşov, o adevărată lecţie de istorie în aer liber.

Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu, în vizită la poiana cu statui

Povestea buzoianului Toma Stoicescu, iniţiatorul muzeului în aer liber şi fondator al Cercului de Istorie ,,COLUMNA” din Bra­şov, ne-a fost adusă la cunoştinţă de către Ioan şi Ioana Stoica.

„Bucuria, netrăită de Toma Stoicescu, a fost vizita făcută la poiana cu statui a Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei, cu soţul său, Principele Radu, în 2019, chiar dacă bustul Regelui Mihai nu era încă gata. Abia în decembrie 2019 a fost gata şi amplasat, încheind seria de perso­na­lităţi istorice. (…) Ne-am bucura dacă cititorii dumneavoastră ar afla şi apoi ar vizita <poiana cu statui>”, se arată în scrisoarea trimisă redacţiei OPINIA de către Ioan şi Ioana Stoica.

„Tata avea o firmă de construcţii şi a realizat capetele podului de la Mărăcineni”

Interesant de ştiut este că tatăl lui Toma Stoicescu este cel care a realizat ca­petele podului de peste Râul Buzău de la Mă­ră­cineni.

„Tata a prins ambele Războaie Mondiale.  Avea o firmă de construcţii şi este cel care a realizat capetele podului de la Mărăcineni, în judeţul Buzău. Mama era croitoreasă. Ambii mi-au insuflat această înclinaţie către istoria neamului românesc”, declara în 2014 buzoianul pentru publicaţia „Bună Ziua Braşov”.

Toma Stoicescu s-a născut la Buzău în anul 1929, unde a absolvit, pe rând, Școala Medie Tehnică şi Școala Militară. A lucrat până în 1960 în cadrul armatei, dar a fost dat afară „de o persoană pe care nu vreau să o mai pomenesc, dar (care, n.r.) după câţiva ani a fost încarcerată pentru toate nedreptăţile şi nelegiuirile pe care le făcea. Am vrut să vin la Braşov, însă Oraşul Stalin, vechea denumire a urbei, era închis, nu puteai intra aşa uşor. Am fost nevoit să merg mai întâi la Fabrica de Mobilă de la Codlea, iar după opt luni am reuşit să ajung inginer la Mecon”, mai povestea Stoicescu pentru aceeaşi publicaţie.

Fondatorul Cercului de Istorie „Columna”

Povestea „Muzeului Recunoştinţei” din Braşov a început în 2012, când artiştii Vasile Prisăcaru şi fiica lui, Elena Cristina Prisăcaru, au realizat, la iniţiativa buzoianului, busturile perso­nalităţilor marcante din istoria românilor. Aici a ve­nit Toma Stoicescu pe la începutul anilor 2000 cu sco­pul de a-şi cumpăra un loc de veci, iar în 2006 avea să ia terenul pe care astăzi se află „Muzeului Recu­noştinţei”.

Acest muzeu în aer liber se întinde pe o suprafaţă de 300 de metri pătraţi, în interiorul cimitirului Bisericii „Schimbarea la Faţă”, în zona cunoscută de braşoveni sub numele de Micşunica. Ca un element inedit, în cadrul „Muzeului Recu­noştinţei” se înalţă o cruce uriaşă, construită dintr-o ţeavă care a fost recuperată de la o macara utilizată la construcţia Casei Poporului.

Toma Stoicescu a fost adeptul ideii că românii sunt urmaşi ai dacilor, consi­derând că este mult exage­rată teoria conform căreia am fi un popor latin. „Romanii au stat doar 165 de ani aici şi doar pe 14% din teritoriul fostei Dacii. Geto-dacii sunt singurul popor care a existat în aceste locuri dintotdeauna. Restul au venit din alte zone ale Pământului. Referitor la romani, aici au fost mercenari din toate colţurile imperiului, nu putem spune că ei şi-au pus amprenta asupra neamului nostru, aducând cultura romană”, mai declara buzoianul pentru „Bună Ziua, Braşov”.

Toma Stoicescu a fondat Cercul de Istorie „Columna” – care are filiale la Buzău, Bucureşti şi Braşov – în anul 2000, cu scopul de a „populariza Istoria Naţională şi Universală prin promovarea valorilor morale, de cultură şi civilizaţie, din trecutul nostru istoric şi al omenirii”.

Istoricul Cercului, aşa cum l-a consemnat fondatorul Toma Stoicescu, este mult mai bogat. În anii 1958-1960, un grup de tineri ofiţeri aviatori se organizează într-o mişcare culturală cu profil istoric „PRO DACIA”. În 1964, la TUG Braşov, grupul se reactivează, la iniţiativa lui Toma Stoicescu. În 1967, odată cu apariţia revistei Magazin istoric, mişcarea se reconstituie în Cercul de istorie „Mihai Viteazul”, iar din 1976 activitatea Cercului se rezumă doar la abonamente la „Magazin istoric” şi la excursii anuale la Alba Iulia şi Blaj.

La data de 15 mai 1987, Cercul de Istorie „Columna” activează în cadrul activi­tă­ţii culturale a sindicatului Întreprinderii de Utilaj Greu pentru Construcţii (TUG), cu 197 de membri, până în 1991, când intră sub aripa ocrotitoare a firmei MECON SA Braşov (noua denumire a TUG). MECON şi sprijină cu sediu, fonduri, conform Hotărârii Consiliului de Administraţie din data de 20.10.2000.

Cercul de Istorie „Colum­na” înseamnă:

• participarea la Alba Iulia şi la Blaj la acţiuni de însemnătate istorică;
• participarea, în Repu­blica Moldova, la Chi­şinău şi nu numai, în 1998, pentru promovarea legă­turilor frăţeşti, şi donare de carte româ­nească, având alături pe poetul basarabean Toma Istrate;
• în Braşov, punerea în valoare a cimitirului eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, prin înălţarea unui catarg cu drapel, de circa 20 metri înălţime. Luări de poziţie către autorităţile oraşului şi solicitarea unei anchete privind profanarea cimitirului şi osemintelor ostaşilor eroi, cu ocazia asfaltării şoselei în zona Bartolomeu;
• realizarea poienii cu statui, graţie colaborării cu preotul Ioan Comsulea şi fii acestuia, Eugen şi Ciprian, amândoi preoţi la Biserica ,,Schimbarea la Faţă”, unde 16 busturi de mari români fac o pagină de istorie. Busturile sunt realizate de sculptorul Vasile Prisăcaru, iar banii provin din cotizaţiile Cercului, din sponsorizări ale bisericii, ale familiei lui Toma Stoicescu şi ale fraţilor acestuia.

•