Cultură

FOTO | Povestea „Buzăul lui Marghiloman” spusă de directorul festivalului, Mircea Anghel

Cea de-a doua ediție a Festivalului „Buzăul lui Marghiloman” a însemnat patru zile de tinerețe și bună dispoziție la Vila Albatros, poate și pentru că mare parte a publicului a fost formată din tineri. Dacă privim lucrurile mai în amănunt, vedem că buzoienii au avut parte de muzică de foarte bună calitate, la care au contribuit cu succes și buzoieni, nume importante în viața artistică românească, precum Dora Gaitanovici și Bianca Mihai, împreună cu trupele lor. Apoi, mai observăm că selecția trupelor participante a fost făcută cu mare atenție de organizatori, dovadă că mai toate trupele, dacă nu chiar toate care au urcat pe scena Festivalului „Buzăul lui Marghiloman”, au concertat apoi la un festival cu renume deja, Electric Castle. „«Vița de vie»,  «Dl. Goe», Ana Coman, Dora Gaitanovici, «The Krypotinite Sparks» au cântat la Electric Castle. «Robin and the Backstabbers» au terminat la două noaptea la Festivalul «Buzăul lui Marghiloman» și a doua zi aveau spectacol la Electric Castle. Toată ziua de sâmbătă «Grimus», «Jurjak», «Toulouse Lautrec» au cântat la Electric Castle. Și cu asta am spus multe lucruri, neștiind înainte de festival care este lineup-ul de la Electric Castle”, spune directorul artistic al festivalului buzoian, Mircea Anghel.

Și pentru că a venit vorba de acest festival de la Cluj, ajuns la a ediția a VIII-a, trebuie să remarcăm faptul că la Electric Castle, Dora Gaitanovici și-a făcut intrarea pe scenă fiind prezentată de „Vița de Vie” (trupă care s-a aflat în festivalul buzoian și a fost așteptată cu nerăbdare de public). Dora Gaitanovici a fost primită la Cluj în uralele și aplauzele a sute de mii de oameni, dovadă că este îndrăgită și apreciată nu numai de către buzoieni.

Reamintim că la Festivalul Buzăul lui Marghiloman au evoluat, așa cum a spus încă de la început regizorul  Mircea Anghel,  interpreți și trupe îndrăgite precum „Vița de vie”, „Grimus”, „Robin and the Backstabbers”, Dora Gaitanovici, Jurjak, Bogdan Simion, Raluka & „Balkanic”, „Dl Goe”, Ana Coman, Bianca Mihai,  „Rockabella, „The Krypotinite Sparks, „Toulouse Lautrec”, Paulina. Despre festivalul buzoian mai putem spune că, spre deosebire de altele din țară, chiar și cu tradiție, mai are un atu. El poartă numele și se realizează în jurul unui nume ilustru din istoria României: Alexandru Marghiloman, și îi are aproape de urmașii acestuia. Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, împreună cu soțul, i-au salutat pe buzoieni în deschiderea festivalului și le-au urat să petreacă frumos, să se bucure de acest eveniment deosebit. Festivalul a debutat în prezența ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care a salutat demersurile primarului Constantin Toma de a realiza la Buzău multe evenimente culturale de bună calitate, atât de multe încât el nu poate fi prezent la toate. Și pentru că debutul festivalului a coincis cu Ziua Franței, primarul Constantin Toma, prezent și el la deschidere, le-a amintit buzoienilor că Alexandru Marghiloman a fost filofrancez, fiind una dintre personalitățile din istoria României care și-a realizat studiile la celebra universitate Sorbona din Paris, printre primele din lume.

Cele mai multe amănunte le vor afla cei interesați, dintr-un jurnal de festival pe care directorul artistic, Mircea Anghel, îl va scrie în perioada următoare. Până atunci l-am invitat pe acesta să povestească la cald, pentru OPINIA, despre evenimentele culturale din cele patru zile ale festivalului, despre invitați și să tragă câteva concluzii. De asemenea, l-am rugat să ne împărtășească din planurile pe care le are în legătură cu cea de-a treia ediție a acestui festival, planuri și demersuri care, înțelegem, au început chiar odată cu finalul ediției cu numărul doi.

 

Reporter: Cum a fost Festivalul „Buzăul lui Marghiloman” cu numărul doi?

Mircea Anghel: O să scriu un jurnal de festival cu tot ce am simțit și am trăit în perioada asta, din ianuarie, de când am început, și până când am tras cortina peste ediția cu numărul doi; festivalul a depășit orice tip de așteptare, pentru că publicul a fost deosebit, extrem de receptiv și extrem de călduros. Îți dai seama că un lucru este bine făcut atunci când oamenii nu simt munca din spate, nu simt regia din spate.

Rep: A fost un festival care a atras foarte mulți tineri și pe scenă și în public…

M.A.: Educația culturală pleacă de la vârsta adolescenței și cu ei, alături putem să construim o comunitate puternică. Și, așa, cu multe evenimente făcute pentru ei vom reuși ca după ce termină liceul și pleacă la facultate să își dorească să se întoarcă acasă. Acesta este unul dintre obiectivele mele; cum și eu sunt unul dintre cei care, după 12 ani de București, s-a întors acasă.

Rep.: Festivalul a fost deschis cu un cuvânt adresat buzoienilor de Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata omului politic Alexandru Marghiloman.

M.A.: Evident e cu atât mai puternic festivalul cu cât moștenitorii lui Alexandru Marghiloman sunt alături de tine și girează acest eveniment. Nu poate să fie decât o bucurie și o onoare pentru mine ca director artistic și pentru noi ca echipă. Relația mea și a noastră cu familia Marghiloman este una extraordinară. Păstrăm legătura cât de des se poate. De fiecare dată când ajung la Buzău și trec pe la Vila Albatros schimbăm câteva cuvinte și impresii. Este important să cinstim numele uriașe pe care le-a avut Buzăul, iar Alexandru Marghiloman a fost un extraordinar avocat, un extraordinar om politic, un om senzațional. Pentru noi este onorant că putem să ducem această moștenire mai departe.

A fost o bucurie că l-am avut alături de noi și pe Lucian Romașcanu, ministrul Culturii. A fost o discuție cu domnia-sa în ceea ce privește finanțarea festivalului de anul viitor. Ar fi o bucurie mare dacă domnia sa va reuși să finanțeze festivalul anul viitor. Sunt  fericit și onorat că am deschis festivalul în prezența domniei sale. În urmă cu șapte ani începeam în Cafeneaua artiștilor cu „Talentul din liceu se arată” și, după șapte ani de muncă asiduă – pentru că festivalul este rezultatul a șapte ani de muncă asiduă -, avem susținerea domniei sale și nu poate să fie decât onorant pentru mine ca regizor.

Rep.: Ați avut susținerea colegilor de la „Artă artă”, pe care ați construit-o dumneavoastră, adică ați avut susținerea și a buzoienilor de pe scenă nu numai a celor din public.

M.A.: Festivalul „Buzăul lui Marghiloman” este o extensie a familiei „Arată artă”. Este realizat diferit, dar adresabilitatea este aceeași. Echipa pe care am construit-o în ani e lângă mine tot timpul și eu lângă ea tot timpul. Am reușit să facem două trupe, cea a Biancăi Mihai și cea a Dorei Gaitanovici cu niște tineri din alte județe, cu care  s-au întâlnit la București și pe care eu i-am cunoscut și sunt senzaționali. Urmează să ne întâlnim și să vedem cum construim proiectele pe viitor. Sunt copiii pe care o să-i sprijin toată viața, la care țin și alături de care voi fi până în pânzele albe. Ne dorim să reușim să creăm această punte uriașă care contează enorm între artist și adolescent, la început, care poate deveni artist sau care poate deveni spectator, așa cum s-a întâmplat la Festivalul „Buzăul lui Marghiloman”.

Rep.: Publicul a fost tot timpul aproape de trupe. Ați menținut starea de bună dispoziție chiar și atunci când a avut loc pana aceea de curent.

M.A.: A fost o chimie fantastică. Ne-o doream. Știam că dacă procesul este făcut corect atunci și reacția va fi una pe măsură. M-am bucurat că joi oamenii au stat până târziu la „Vița de vie”, apoi, vineri, când a picat curentul o oră, colegii de la „Robin and the Backstabbers” au zis: „Mircea, noi nu plecăm de aici până nu cântăm. Facem asta pentru tine”. Lucrul acesta m-a impresionat. Și dacă faci lucrurile corect, cu seriozitate, cu dragoste și multă muncă, oamenii de lângă tine simt. Și Festivalul acesta a fost făcut cu adevăr mult. Pentru că la baza oricărui proiect pe care îl am, pentru mine ca regizor stă adevărul. Faptul că la jumătatea concertului Dorei a picat curentul și că publicul nu a plecat acasă demonstrează cât de iubit este acest festival încă din ediția cu numărul doi. Faptul că publicul a scandat preț de un sfert de oră „Un elefant se legăna / Pe o pânză de păianjen”, dorind cu ardoare să revină curentul, este un pariu câștigat. Faptul că au stat până aproape de două noaptea și au ascultat  „Robin and the Backstabbers”, de asemenea este un pariu câștigat și mă face extrem de fericit și îmi dă de gândit pentru la anul să fie mai bine decât anul acesta. Cu modestie, cu capul plecat, dar în același timp cu încredere și cu multă seriozitate, eu deja am început să muncesc la „Buzăul lui Marghiloman” încă de a doua zi după ce s-a terminat festivalul.

Rep: Sunt trupe care au concertat în acest an pe care o să le revedem și anul viitor?

M.A.: Cu siguranță. „The Krypotinite Sparks” a primit deja invitația pentru anul viitor pentru că spectacolul lor a fost unul care corespunde cu toate criteriile mele artistice din toate perspectivele: libertate totală, poveste, devotament, dragoste implicare, mesaj. Sunt lucruri pe care le susțin și întotdeauna voi fi liber în gândire și voi susține oamenii care sunt liberi și asumați și care fac artă.

Articole similare