În acest an, nu puţine au fost instituţiile buzoiene care, în jurul datei de 15 ianuarie, au organizat activităţi menite să ni-l aducă în prim-plan pe Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”, aşa cum l-a numit filosoful Constantin Noica. Una dintre acestea este Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, care pe 17 ianuarie, prin Filiala de Carte Religioasă, în parteneriat cu Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” şi cu Fundaţia „Sfântul Sava de la Buzău”, i-a invitat pe elevii seminarişti din clasa a XI-a, coordonați de dirigintele Mihail Milea, la un eveniment consacrat poetului nemuririi noastre. Elevii au susţinut un recital de muzică şi poezie și au citit fragmente din publicistica religioasă eminesciană.
„Textele eminesciene cu caracter religios apărute în presa vremii sunt mai puţin cunoscute, dar actuale”, ne spune bibliotecarul Lidia Dinu, de la Biblioteca de carte religioasă, filială a Bibliotecii Județene, care argumentează cu reflecțiile lui Eminescu apărute în ziarul „Timpul” din 16 aprilie 1878: „De două mii de ani aproape ni se predică să ne iubim, şi noi ne sfâşiem. De mii de ani, de la începutul lumii, războaiele presură pământul cu sânge şi cu cenuşă. În locurile pe unde au înflorit odinioară cetăţi frumoase pasc pe risipe turmele, şi ceea ce necesitatea au ridicat, ura au dărâmat. La întrebarea ce şi-o face David Strauss, scriitorul vieţii lui Iisus, de mai suntem noi creştini sau ba, o întrebare la care răspunde negativ, noi adăugăm alta: fost-am vreodată creştini? – şi suntem dispuşi a răspunde «Nu»”.
Dimensiunea religioasă a operei eminesciene a fost reliefată de elevii de la Seminar care, prin specificul liceului lor, sunt aplecaţi spre aprofundarea disciplinelor teologice. Ei au pornit de la opera literară, căutând puncte de sprijin şi în opera publicistică sau în biografie. Din opera literară a lui Eminescu, cea mai des invocată este cunoscuta poezie „Rugăciune”, fără îndoială o izbîndă literară și spirituală. Mai sunt și alte exemple, precum sonetul „Răsai asupra mea”, strofe închinate Mântuitorului – unele Naşterii, altele Învierii -, alte versuri care vizează Trinitatea, precum și figuri de sihaştri şi de călugări (îndeosebi din proza literară), analogii cu mituri sau motive biblice. Din opera publicistică s-a făcut referire la scrieri referitoare la creştinism şi Biserică. S-a și cântat pe versurile poetului Mihai Eminescu.
La finalul activităţii a fost vizionat un interesant film documentar, realizat de Tudor Vianu, critic literar de renume, cel care caracteriza astfel tematica eminesciană: „Mintea lui Eminescu lucrează cu ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei, adică cu cele mai înalte concepte făurite de raţiunea omului”. La final, o masă a bucuriei a încununat activitatea, iar elevii de la Seminarul Teologic au promis că vor reveni cu drag la Filiala de Carte Religioasă a Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu”.
