Cultură

FOTO | Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura”, redeschis în straie noi

Miercuri a fost redeschis Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura”, care se întinde pe o suprafaţă de 21 de hectare şi cuprinde sculpturi din piatră executate în perioada 1970-1986 de către artişti din întreaga țară, tabără menită să marcheze 16 secole de existenţă a Buzăului, perioada de realizare a sculpturilor de aici fiind de 16 ani. Tabăra a fost deschisă la inițiativa sculptorului Gheorghe Coman, artist plastic venit în Buzău din Ploiești – care a și devenit președintele Uniunii Artiștilor Plastici din județul nostru -, căruia îi aparțin monumente de căpătâi ale Buzăului:  Fântâna lui Mihai Viteazu de la Măgura, obeliscul și statuia poetului Vasile Cârlova din Parcul Crâng.

Tabăra de sculptură de la Măgura este încărcată de istorie, fiind un spațiu deosebit atât prin impresia pe care o lasă vizitatorilor cât și prin  funcția culturală a sa, deoarece întâlnim aici personaje istorice – Mihai Viteazu, Burebista, Doamna Neaga, Vintilă Vodă și Constantin Brâncoveanu -, dar și piese care se leagă de tradițiile și de spiritualitatea poporului român (Gânditor, Piatra de Izvor, Pomul Vieţii, Mirii, Semn, Lacul, Troiţa, Soldat în scut, Omagiu lui Brâncuşi, Cuplu, Zbor, Compoziţie, Timpul, Meditaţie, Ziua şi noaptea, Fereastra, Floare de Câmp, Scaun Domnesc, Ţăranca, Duhul Pădurii, Zbor, Şotronul, Încleştare, Maica, Ceas Solar,  Meşterul Manole), în total 256 de lucrări în piatră, care au fost donate județului de către creatori. În cei 16 ani în care s-au desfășurat edițiile taberei, la Măgura au sculptat 163 de artiști. Tabăra de la Măgura reprezintă acum cel mai mare ansamblu național de sculptură din țară. Din păcate, aici nu se mai pot desfășura alte ediții de sculptură, fiind vorba despre un ansamblu artistic închis.

Tabăra a devenit Secție externă a Muzeului Județean Buzău care s-a străduit să o reabiliteze și să o pună în valoare. „Secție externă a Muzeului Județean Buzău din anul 2007, Tabăra de Sculptură Măgura a trecut printr-un amplu program de modernizare, în perioada 2018-2022. Lucrările, menite să pună în valoare întregul ansamblu artistic din zonă, au fost efectuate de Consiliul Județean Buzău, prin instituția noastră, în colaborare cu Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Mănăstirea Ciolanu”, spune directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.â

În primăvara acestui an au fost continuate acțiunile de igienizare inițiate în anul 2019. Pe lângă acestea, mai spune directorul Muzeului Județean, au mai fost făcute și alte investiții, unele dintre ele în premieră. „A fost reparat drumul de legătură dintre DJ 203G și edițiile 1979-1985, au fost fixați stâlpii pentru iluminatul ecologic, au fost montate și puse în funcțiune camerele ce alcătuiesc sistemul de monitorizare video, au fost realizate sistemele QR code”, spune Daniel Costache. Au fost realizate și lucrări ce țin de ecologizarea zonei și informarea turiștilor: „Au fost înlocuite coșurile de gunoi și panourile informative, au fost achiziționate și montate: cabine de pază, toalete ecologice, containere pentru colectarea gunoiului. Totodată au fost încheiate contracte pentru servicii de pază, colectarea deșeurilor și igienizare periodică”, a mai spus directorul Muzeului Județean.

Așa se face că, astăzi, Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura” este un muzeu care se încadrează peisajului cultural regional, completând în mod fericit investițiile Consiliului Județean Buzău în zona de valorificare a patrimoniului cultural național. „Astăzi (miercuri, n.r.) are loc deschiderea unei noi fețe de remodelare vizuală a ceea ce înseamnă Tabăra Măgura. Astăzi Tabăra Măgura are lucruri pe care nu le-a avut niciodată. Este vorba despre iluminat ecologic, toalete, contracte de pază umană. Fiecare lucrare are câte un cod QR, care ne oferă in formații despre lucrare, despre artist, CV-ul artistului, precum și despre alte locații din județ sau din țară unde artiștii respectivi mai au lucrări”, a declarat directorul Muzeului Județean în conferința de presă pe care a organizat-o cu ocazia redeschiderii taberei în haine noi.

Noile facilități înseamnă și o mai bune valorificare a ei din punct de vedere turistic, ceea ce va contribui la dezvoltarea zonei din acest punct de vedere. „Tabăra de la Măgura intră într-un mod viabil într-un circuit. Este un circuit circumscris ideii de dezvoltare turistică în zona Buzăului. Avantajele oferite de proximitatea Mănăstirii Ciolanu”, a mai spus Daniel Costache.

Cela Neamțu

Tabăra de sculptură de la Măgura a avut, încă de la lansarea ei, și efecte culturale conexe. Cela Neamţu, artista căreia i s-a spus „ţesătoarea de lumină”, prezentă la Buzău la vernisajul expoziției de pictură a fiului său, Lisandru Neamțu, și-a amintit de faptul că istoria lucrărilor sale, a tapiseriilor care se află în colecția Muzeului Județean Buzău, începe cu prima ediție a taberelor de sculptură de la Măgura. „Istoria începe cu prima ediție a taberelor de sculptură de la Măgura. La Ministerul Culturii de atunci a fost lansată ideea ca, pentru încurajarea turismului, taberele de la Măgura să fie vizitate în timp ce lucrau acolo meșterii; și, mai mult decât atât, s-au mai gândit să se realizeze și o expoziție permanentă de artă decorativă, pentru că sculptura și arta decorativă sunt surori gemene; și noi ne-am trezit cu această clădire (n.r., a Muzeului Județean Buzău) care a fost restaurată, în care a fost realizată o colecție de artă decorativă de sticlă, ceramică, tapiserie, obiectuale”, și-a amintit Cela Neamțu.

 

Un comentariu

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker