După ani de tentative și tergiversări, restaurarea vechii închisori de la Rm. Sărat, martoră a actelor abominabile săvârșite de comuniști, va fi demarată, în sfârșit, iar memorialul „Închisoarea Tăcerii” va fi înființat pe rămășițele fostului simbol al morții din municipiul de pe Râmnic.
Anunțul oficial a fost făcut miercuri, pe parcursul unei conferințe de presă, de membrii unei delegații formată din ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, deputatul Alexandru Muraru, secretarul de stat din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, și președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Daniel Șandru. Aceștia au mai fost însoțiți și de reprezentanți ai ministerelor Dezvoltării și Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și ai Companiei Naționale de Investiții. Alături de ei au fost și politicienii locali, precum prefectul Daniel Țiclea, președintele PNL Buzău Gabriel Avrămescu și primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan.
Romașcanu: Mi-aș dori ca istoria comunismului să se predea în școli
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, s-a declarat foarte bucuros că acest proiect va fi demarat în sfârșit, și că s-au găsit fonduri, dar și voință, pentru a fi pus în practică. El a mai pus accent pe faptul că regimul comunist a fost o realitate a României și este important ca românii să nu uite ororile unui astfel de sistem politic, care a schilodit o națiune, prin îngrădirea libertății.
De asemenea, ministrul a făcut referire la acest subiect și în contextul actualului conflict din Ucraina și a condamn decizia Rusiei de a invada un stat suveran, spunând că aceasta este urmarea faptului că memoria i-a părăsit pe ruși, iar „deciziile aberante” au luat locul rațiunii.
„În primul rând, felicitări tuturor celor care au decis să se implice și să susțină acest proiect, care are ceva vechime la stadiul de brut, acum ne mutăm pe zona de putut din toate punctele de vedere. Există și bani, și voință politică și, mai presus de toate, există dorința tuturor de a readuce la viață un monument al unei perioade extrem de rele din istoria României (…) Toate lucrurile astea sunt importante pentru că, vedem că în momentele în care memoria ne părăsește, deciziile aberante își fac locul și nu sunt mulți kilometri de mers la un loc unde mor oameni tocmai pentru că, probabil cei care decid mai la est, au uitat ce a însemnat comunismul”, a declarat ministrul Culturii.
Dincolo de importanța culturală și istorică, ministrul Romașcanu susține și că și-ar dori ca studiul istoriei comunismului să devină parte din programa școlară, la fel ca recent statuatul studiu al Holocaustului, care le va fi predat elevilor din toată țara, tocmai pentru a conștientiza și a se raporta corespunzător la acest moment crucial din istoria națională și mondială. „România este o țară care încearcă să își păstreze memoria. Avem și exemplul studiului Holocaustului, mi-aș dori ca și studiul istoriei comunismului să fie o materie importantă în istoria pe care copiii o învață, pentru că pe nebunia de atunci am reușit să construim acum, pe România care a fost atunci, lucrurile rele care au durat 45 de ani. Tot ce a fost mai bun în societatea românească a fost întors invers, a fost trimis la Canal, în pușcării, iar rănile pe care această fractură a istoriei le-a făcut atunci, le simțim și astăzi. Sunt foarte bucuros că putem participa la această restaurare, suntem buzoieni și ne bucurăm că un monument important din Buzău va beneficia de o nouă viață și sper, din postura de ministru al Culturii, ca visele necesare acestei refaceri să se obțină cât se poate de repede și să vedem monumentul atunci când a fost planificat, în 2026, să-l vedem deschis pentru public”, a mai spus Romașcanu.
Memorialul, element important pentru dezvoltarea orașului Râmnicu Sărat
Importanța viitorului obiectiv memorialistic va fi vitală pentru municipiul Râmnicu Sărat nu doar din punctul de vedere al tranzitului turiștilor, atrași de istoria tumultoasă a fostei închisori, ci și datorită creării unor noi locuri de muncă, foarte necesare pentru comunitatea locală. Dincolo de a fi doar restaurat, obiectivul istoric va fi modernizat și transformat în centru educațional, după cum a declarat deputatul Alexandru Muraru, care a detaliat chinul din ultimii 15 ani, cât a fost necesar pentru ca proiectul să ajungă în această fază. Proiectul va fi restaurat prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență și ajunge la suma de nouă milioane de euro, fără TVA.
„Au trecut mai multe etape și foarte mulți ani, 15 ani, ca să ajungem în acest punct și vreau să mulțumesc doamnei Secretar de stat, Csilla Hegedus de la Ministerul Fondurilor Europene, cu care anul trecut am pus acest obiectiv în PNRR. Nu știu și nu cred că statul român avea resurse pentru a face din bugetul de stat această investiție foarte importantă, care înseamană 9 milioane de euro fără TVA, și pentru a o aduce la Râmnicu Sărat. Nu e vorba aici doar despre cei peste 20.000 de turiști pe care îi vom vedea după ce această închisoare va deveni memorial dedicat victimelor comunismului și cu centrul educațional, ci este vorba și despre municipiul Râmnicu Sărat, pentru că un asemenea proiect, așa cum au fost și în alte locuri, în state din Europa centrală și de est, a renăscut întreaga comunitate. Asta înseamnă că pe orizontală deschide calea unor alte investiții și industrii. Mă refer la industria HoReCa, la faptul că Râmnicu Sărat va deveni un punct pe harta nu doar turistică a României, dar și a muzeelor memoriale, care nu sunt și nu vor fi foarte multe de asemenea anvergură (…) Acest memorial nu înseamnă doar un memorial care va fi administrat de Institutut, ci înseamnă și crearea a încă 13 locuri de muncă”, a spus Alexandru Muraru.
Și secretarul de stat din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, a ținut să sublinieze importanța pe care o va avea Memorialul „Închisoarea Tăcerii” pentru Râmnic, adăugând și că modernizarea obiectivului va include și o parte educațională, prin crearea unui spațiu expozițional cu realitate virtuală, în care vor fi prezentate nu doar personalitățile istorice care au fost torturate, ci și cei care și-au găsit sfârșitul între zidurile închisorii de temut. „Presupun că atunci când încercați să le explicați copiilor cum a fost pe vremea comunismului nu reușiți, pentru că, cuprindem momente, dar nu putem să arătăm ce am văzut astăzi la Închisoarea Tăcerii: un loc sumbru, un loc apăsător, dar unul care ne arată ce a însemnat acest regim și lucrul pe care noi nu avem voie niciodată să îl uităm și trebuie să ne învățăm și copiii. Din acest motiv, felicit echipa de proiectare și pe domnul președinte, pentru că au gândit un proiect educațional. Vom vedea închisoarea așa cum este ea, va rămâne Închisoarea Tăcerii, dar, pe lângă acest lucru, vom avea un spațiu expozițional de secol XXI, cu realitate virtuală, în care vor fi prezentate atât personalitățile care au trecut prin această închisoare, cât și tot ceea ce a însemnat această perioadă sumbră pentru istoria României, și va fi și un spațiu de cercetare, pentru că este nevoie să cercetăm această perioadă. Acest proiect este nominalizat în PNRR, deci se va face, proiectanții vor depune proiectul actualizat până la sfârșitul lunii iunie, după care, urmează licitația coordonată de reprezentanții Ministerului Dezvoltării și în primăvară vor începe lucrările de restaurare. Până în vara anului 2026 trebuie să fie gata lucrarea”, a spus Csilla Hegedus.
Importanța Memorialului a fost susținută și de Daniel Șandru, președintele IICCMER, care a mai adăugat și că îndeplinirea acestui țel se suprapune cu mandatul său și își asumă acest lucru. Acesta a mai spus că va prezenta public stadiul etapelor, precum și tot ceea ce implică acest proiect, iar transparența va caracteriza acest demers. „Râmnicu Sărat este un loc în care se vor găsi, sper eu, cel mai târziu în 2026, nu doar artefacte sau imobilul restaurat, ci și acel centru educațional care va avea, în mod evident, o anvergură națională. Astăzi se face o lună de când am preluat acest mandat și în prima zi mi-am dat seama că acesta este proiectul zero, cel care se va identifica, practic, cu mandatul meu. În condițiile în care există deschiderea structurilor guvernamentale față de acest proiect, nu voi avea nici o scuză, deplina responsabilitate va fi a mea și în această perspectivă, vă spun că memorialul se va face și tot ceea ce ține de mine va fi pus pe masă, va fi transparent, vă voi ține la curent cu fiecare etapă a acestui proiect”, a spus Daniel Șandru.
Avrămescu: La Râmnicu Sărat a fost «Golgota» liderilor politici interbelici
Președintele PNL Buzău, deputatul Gabriel Avrămescu, a reiterat importanța acestui proiect și, profitând de faptul că ne aflăm în Săptămâna Patimilor, a făcut o comparație între fosta închisoarea de la Râmnicu Sărat și Golgota, locul răstignirii lui Iisus Hristos.
„Mă bucur că acest proiect a reușit să intre în atenția Executivului și să facă parte integrantă din PNRR. Când vorbim despre memorialul de la Râmnicu Sărat, vorbim de o inițiativă care vine din 2006-2007, atunci când s-au început și cursurile Universității de Vară. E un proiect pe care Partidul Național Liberal l-a susținut și mă bucură că, în sfârșit, putem să-l vedem realizându-se. Eu aș vrea să subliniez, pentru că suntem în Săptămâna Patimilor, că acolo, la Râmnicu Sărat a fost Golgota liderilor politici interbelici, a celor care au făcut România mare și care au reușit să mențină ideea de uniune națională trează și a venit acest regim criminal care a epurat tot ce a însemnat lideri politici, militari ai națiunii române”, Avrămescu.
De departe, probabil că cel mai încântat de acest proiect este primarul muncipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, iar comunitatea pe care o conduce va beneficia în mod direct de pe urma acestui Memorial. Edilul râmnicean le-a mulțumit tuturor celor prezenți pentru implicare și a recunoscut că proiectul va fi „revirimentul” de care orașul are foarte mare nevoie și s-a angajat să facă tot ce îi stă în putință pentru a veni în sprijinirea demersului autorităților. „Probabil că sunt cel mai fericit participant la acest eveniment. N-o spun doar în nume personal, ci și al comunității pe care o reprezint, sunt dator cu mulțumiri pentru toți cei de față. Știu câte demersuri au fost făcut de-a lungul timpului pentru ca astăzi să putem vorbi de un moment zero în care toți avem așteptări (…) Din 2008 sunt alături de Institut, dar este pentru prima dată când așteptările mele sunt cât se poate de mari. Există în spate un istoric și putem de acum înainte să și construim (…) Suntem beneficiarii acestei investiții când va veni și înțeleg care este responsabilitatea noastră. Din punct de vedere economic, poate să fie un reviriment pentru oraș, înțelegem această oportunitate și, fără îndoială, vom face toate demersurile pentru a fi la înălțimea așteptărilor”, a spus Cîrjan.
